Kerry, prezent la Summitul anual SUA-China în Beijing

Întâlnirea anuală SUA-China, la care participă oficiali în domeniul afacerilor externe, comerţului etc. s-a deschis în Beijing. Scopul este acela de a micşora tensiunile şi de a îmbunătăţi cooperarea între cele două ţări.
Preşedintele chinez Xi Jinping (cu spatele) îl salută pe secretarul de stat american John Kerry în timpul sesiunii de deschidere a Summitului SUA-China din Beijing, 6 iunie 2016.
Preşedintele chinez Xi Jinping (cu spatele) îl salută pe secretarul de stat american John Kerry în timpul sesiunii de deschidere a Summitului SUA-China din Beijing, 6 iunie 2016. (Captură Foto)

Pe aspecte de securitate, tensiunile legate de expansiunea teritorială chineză în Marea Chinei de Sud – despre care SUA şi aliaţii săi insistă că face parte din apele internaţionale – continuă să se intensifice.

La deschiderea discuţiilor de luni, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că între SUA şi China trebuie să existe mai multă încredere reciprocă, adăugând că trebuie evitată orice “eroare de judecată strategică”.

“Unele dispute nu vor putea fi rezolvate în prezent”, a declarat liderul chinez, adăugând că ambele tabere ar trebui să adopte o atitudine pragmatică şi constructivă faţă de acele chestiuni.

Secretarul de stat american John Kerry a cerut Beijingului să se alăture procesului de găsire a unei “soluţii diplomatice” la tensiunile tot mai mari dintre forţele maritime americane şi chineze.

Probleme economice

Washingtonul susţine că Beijingul ar trebui să îşi accelereze planurile de a reduce excesul capacităţii de producţie, de care partenerii săi comerciali se plâng că duce la inundarea pieţelor lor cu oţel ieftin, ceea ce periclitează mii de locuri de muncă. SUA a răspuns prin impunerea unor tarife anti-dumping asupra oţelului iar oficialii UE susţin că investighează dacă, şi ce măsuri ar trebui să ia în acest sens.

“Excesul capacităţii [de producţie] are un efect dăunător pe pieţele globale”, a susţinut secretarul Trezoreriei SUA, Jack Lew, în declaraţia sa la începutul întâlnirii de două zile. “Şi implementarea politicilor pentru a reduce în mod substanţial producţia într-o serie de sectoare ce suferă de supracapacitate, inclusiv oţel şi aluminiu, este critică pentru funcţionarea şi stabilitatea pieţelor internaţionale.

Un ton conciliator

Preşedintele chinez Xi a adoptat un ton conciliator, susţinând luni că ţara sa îşi va continua reformele structurale şi îşi va îmbunătăţi deschiderea spre exterior.

“Avem încrederea deplină că China îşi poate atinge obiectivele dezvoltării economice şi sociale”, a susţinut Xi în remarcile sale la deschiderea evenimentului. În plus, el a adăugat că este importantă finalizarea unui acord bilateral de investiţii cu SUA.

Ambele tabere au făcut apel la o cooperare mai strânsă între cele mai mari două economii ale lumii în privinţa schimbării climatului, a finanţărilor la nivel global, a agriculturii şi în alte domenii.

Oficialii americani fac presiuni asupra Beijingului, ca acesta să uşureze accesul pe piaţa serviciilor financiare, domeniu în care grupurile străine de afaceri se plâng că statul chinez încearcă să îşi protejeze companiile, încălcând astfel angajamentele privind comerţul liber.

Marea Chinei de Sud

Beijingul a criticat în repetate rânduri prezenţa militară americană în Marea Chinei de Sud, susţinând că Washingtonul, şi nu China, este cel care militarizează cu adevărat apele disputate prin desfăşurarea de patrule şi operaţiuni de “promovare a libertăţii de navigaţie” în regiune.

Marea Chinei de Sud este o linie comercială asiatică vitală, prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari anual. Marea acoperă o suprafaţă de 3,5 milioane de km pătraţi şi China doreşte să revendice cea mai mare parte a acestei zone. Malaezia, Taiwan şi Brunei au la rândul lor pretenţii teritoriale asupra Mării Chinei de Sud.

“Reciful Fiery Cross este sensibil deoarece se crede că ar putea deveni un viitor centru al operaţiunilor militare chineze în Marea Chinei de Sud, ţinând cont de infrastructura deja construită”, a precizat Ian Storey, expert din Singapore pe probleme legate de Marea Chinei de Sud, fiind citat de Deutsche Welle.

În raportul său anual către Congresul SUA privind activităţile militare chineze în 2015, Departamentul american al Apărării a estimat că revendicările teritoriale ale chinezilor au dus la adăugarea a peste 1.300 de hectare de uscat pe cele şapte insule artificiale pe care le-a ocupat în Arhipelagul Spratly în decurs de doi ani.

În plus, una dintre principalele temeri ale Washingtonului este faptul că Beijingul ar putea desfăşura avioane de luptă şi alte arme în insulele disputate Spratly.