Klaus Iohannis: „Zona Mării Negre se dovedeşte a fi crucială”

Preşedintele Iohannis a participat sâmbătă la cea de-a 52-a Conferinţă de Securitate de la München, prilej cu care a vorbit despre rolul României în noul context geopolitic, context în care „însuşi proiectul european este pus sub semnul întrebării”.
Klaus Iohannis (Epoch Times România)
Loredana Diacu
13.02.2016

Prezent la Conferinţa de Securitate de la Munchen, preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut sâmbătă o alocuţiune în cadrul căreia a reamintit că zona Mării Negre are o importanţă crucială atât pentru securitatea regională, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică.

Şeful statului a ţinut să declare că Romania rămâne un pilon al democraţiei şi al stabilităţii în regiune şi va continua să fie o sursă de securitate în zonă.

Redăm alocuţiunea preşedintelui:

"Doamnelor şi domnilor,

Consider că modelarea securităţii noastre a fost întotdeauna strâns legată de aspiraţiile popoarelor noastre. Angajamentul luat pentru securitate şi o viaţă mai bună este acum supus provocării în întreaga zonă euroatlantică de factori multipli care se potenţează reciproc, dând naştere unui mediu complex de securitate şi unor noi riscuri la adresa acesteia.

Din exterior, ne confruntăm simultan cu provocări multidimensionale, atât din est, cât şi din sud. Deşi de natură diferită, acestea sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. Eroziunea valorilor şi a normelor, precum şi încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional ne-au adus în punctul în care ne aflăm în prezent. Situaţia actuală este, de asemenea, efectul unei lipse de voinţă politică şi hotărâre manifestată de anumite state şi de alţi actori de a respecta principiile, normele şi instrumentele care au fost construite de-a lungul deceniilor.

În acelaşi timp, o ameninţare crescândă a terorismului, precum şi un flux de migranţi fără precedent exercită o presiune suplimentară asupra Europei. Criza migranţilor, în mod special, ne-a demonstrat potenţiala fragilitate a construcţiei europene şi eficienţa limitată a instituţiilor noastre. Nu cu mult timp în urmă, principala temă de pe agendă era extinderea. Acum, trebuie să găsim soluţii pentru a menţine soliditatea şi unitatea Uniunii Europene, proiectul european însuşi fiind sub semnul întrebării. Toate aceste provocări cu care ne confruntăm acum nu doar pun la îndoială securitatea; ele distrug încrederea, în sânul societăţilor noastre, între oameni, ţări şi actori politici internaţionali.

Ne regăsim acum într-o situaţie care reclamă mai mult decât reacţie şi adaptare la circumstanţe şi la evoluţii continue ale mediului internaţional. Trebuie să ne redefinim viitorul, plecând de la aceste realităţi.

Având în vedere aceste aspecte, permiteţi-mi să vă supun atenţiei câteva chestiuni.

În primul rând, ţinând cont de contextul actual, trebuie să consolidăm NATO în calitate de garant al securităţii euroatlantice şi să ne concentrăm asupra apărării colective, investind masiv în sectorul politic şi în cel strategic. Trebuie să preţuim puternica legătură transatlantică, completată de o contribuţie europeană crescândă, în conformitate cu Declaraţia Summitului din Ţara Galilor.

Nu cred că trebuie să alegem între reasigurare şi reangajare. Ele nu se exclud reciproc. Aş spune, mai degrabă, că trebuie să găsim echilibrul corect, astfel încât să transmitem un mesaj: suntem puternici şi uniţi, ne susţinem reciproc, la fel cum ne susţinem valorile şi principiile, gata de a le apăra dacă este nevoie şi, în acelaşi timp, dorim să reconstruim încrederea, deoarece ne dorim o lume mai sigură şi mai bună.

Salut decizia SUA de a spori de patru ori bugetul destinat Iniţiativei de Reasigurare Europeană. O consider o expresie a angajamentului privind securitatea în Europa şi faţă de obiectivele noastre comune ca organizaţie.

Implementarea deciziilor luate la Summitul din Ţara Galilor, stimularea curajoasă a dezvoltării adaptării pe termen lung a NATO şi, în special, consolidarea dimensiunii de descurajare vor produce impactul dorit la Varşovia.

O altă temă pe care doresc s-o abordez se referă la Marea Neagră şi la importanţa sa strategică. În lumina recentelor evenimente şi având în vedere contextul geopolitic, zona Mării Negre se dovedeşte a fi crucială atât pentru securitatea regională, cât şi pentru întreaga securitate euroatlantică. Nu ne putem permite să gândim limitat din punct de vedere strategic, iar competenţa şi expertiza noastră pot contribui substanţial la soluţionarea problemelor care alcătuiesc arcul de instabilitate din zona Mării Negre.

În calitate de partener previzibil şi de încredere în cadrul NATO, România rămâne un pilon al democraţiei şi al stabilităţii în această regiune. Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO şi a UE.

În acest an, am crescut bugetul destinat apărării şi avem un acord, semnat de către toate partidele politice din România, conform căruia urmărim să atingem un nivel de cel puţin 2% din PIB pentru cheltuieli publice în domeniul apărării naţionale, până în 2017.

România participă integral la consolidarea NATO. Aceasta include iniţiative regionale, precum şi angajarea constructivă a partenerilor şi a altor actori relevanţi. În acest scop, pe 4 noiembrie 2015, la Bucureşti, am prezidat, împreună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, reuniunea la nivel înalt a liderilor statelor de pe flancul estic al NATO. Declaraţia privindSolidaritatea Aliată şi Responsabilitatea Comună adoptată cu acea ocazie reflectă angajamentul nostru de a consolida securitatea euroatlantică prin intermediul unităţii, al solidarităţii şi al coeziunii NATO.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, cooperarea şi coordonarea NATO-UE reprezintă garanţia securităţii şi a prosperităţii. Avem nevoie de angajamentul consolidat şi autentic, manifestat reciproc, de fiecare organizaţie.

Atât procesul de redactare a Strategiei Globale a UE, cât şi pregătirea în vederea Summit-ului NATO din Polonia trebuie să asigure un rol important atât pentru flancul estic cât şi pentru cel sudic, angajamentul de a consolida capacitatea de rezistenţă a societăţilor noastre, o viziune cuprinzătoare şi acţiuni care să asigure continuitatea eforturilor deja întreprinse în zona Mării Negre, de asemenea foarte relevante din perspectiva securităţii energetice.

Vă mulţumesc! Aştept cu interes opiniile dumneavoastră şi continuarea dezbaterii cu privire la chestiuni importante pentru viitorul NATO şi al ţărilor noastre.”

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor