Liderii UE şi ruşi se întâlnesc la Minsk pentru un summit de mare importanţă

Viitorul Ucrainei şi riscul escaladării conflictului dincolo de graniţele ucrainene sunt în cumpănă, în condiţiile în care liderii francezi, germani, ruşi şi ucraineni se întâlnesc la Minsk azi.

Evenimentul are loc în mijlocul unei intensificări a luptelor din estul Ucrainei, Kievul declarând că 15 civili au murit când forţele rebele pro-ruse au bombardat marţi oraşul Hramatorsk. În acelaşi timp, rebelii separatişti susţin că victimele civile au fost provocate de forţele ucrainene în ceea ce ei susţin a fi o “provocare” înainte de summit.

Conflictul care durează de aproape un an s-a soldat până în prezent cu peste 5.000 de morţi – soldaţi şi civili.

În Ucraina şi în rândul statelor UE, prudente faţă de acţiunile Rusiei, există temeri că Franţa şi Germania vor forţa Kievul să accepte un acord de încetare a focului care subminează suveranitatea ucraineană prin crearea unui nou “conflict îngheţat” pe teritoriul său, conform EU Observer.

Biroul cancelarului german Angela Merkel a declarat luni că oferta Uniunii Europene este bazată pe “protocolul de la Minsk” de anul trecut care prevede: retragerea armelor grele, retragerea trupelor ruseşti, crearea unei noi zone tampon, închiderea graniţei ruso-ucrainene, introducerea de monitori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi ca zonele ocupate de Rusia să dispună de o autonomie limitată, în baza Constituţiei ucrainene.

Rusia a indicat că doreşte ca noul acord de încetare a focului să sprijine recentele sale câştiguri teritoriale, să includă postarea de forţe ONU de menţinere a păcii în zona de conflict, iar zonele ocupate de rebeli să obţină o cvasi-independenţă într-o Ucraină federală.

Temerea mai mare este aceea că, dacă Rusia obţine prea mult, îl va încuraja pe liderul rus Vladimir Putin să urmărească un proces de destabilizare care merge dincolo de Ucraina – în însăşi Belarus, dar şi în Kazahstan sau în Estonia, Letonia şi Lituania, ultimele trei fiind state membre ale UE şi NATO.

Dacă nu se va ajunge la niciun acord, atunci miza ar putea fi chiar mai ridicată.

SUA şi unele statele UE – incluzând Polonia şi Marea Britanie – au declarat că îşi rezervă dreptul de a livra arme moderne armatei ucrainene.

Dar Kremlinul a avertizat că o astfel de măsură va fi văzută ca un atac asupra Rusiei, mai susţine EU Observer.

“Americanii încearcă să atragă Federaţia Rusă într-un conflict militar interstatal pentru a realiza o schimbare a regimului prin intermediul evenimentelor din Ucraina şi, în cele din urmă, pentru a dezmembra ţara noastră”, a declarat marţi Nikolai Patruşesv, şeful securităţii lui Putin, care se află pe o listă neagră a UE.

Dmitri Kiselev, un propagandist al Kremlinului care se află de asemenea pe lista neagră a Uniunii Europene, a mers chiar mai departe în ultimele săptămâni şi zile, invocând riscul unei confruntări nucleare.

În plus, blocul european, care este divizat în privinţa sancţiunilor occidentale, a ameninţat că va impune sancţiuni economice suplimentare împotriva Moscovei, riscând să adâncească criza economică din Rusia dar şi să provoace o ruptură în interiorul Uniunii Europene.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.