Macovei: Numirea procurorilor şefi trebuie să nu mai aibă la bază înţelegeri politice
Cum mandatul Procurorului General şi al şefei DNA - două posturi cheie în Justiţie - expiră în luna mai, au şi început discuţii aprinse pe această temă. De altfel, din sfera politicului s-a propus deja modificarea radicală şi rapidă a mecanismului de numire.
Monica Luiza Macovei (Epoch Times România)
Este crucial ca selecţia şi numirea procurorilor şefi să fie aibă la bază proceduri transparente. Cel mai important este principiul responsabilităţii personale, indiferent de contextul politic şi de majorităţi politice, pentru ca aceste numiri să rămână în afara influenţelor politice, este de părere Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei.
În opinia şefei M10, o astfel de responsabilitate şi-o poate asuma ministrul Justiţiei, şi nu un organism colectiv cum este Consiliul Superior al Magistraturii, unde votul este secret şi nimeni nu poate fi tras la răspundere.
Noul raport MCV notează că "procedurile de numire deschise şi bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016". Cu atât mai mult cu cât, potrivit raportului, "numirile în posturi de conducere de nivel superior în cadrul organelor de urmărire penală în perioada 2012-2013 au reprezentat o sursă de controverse".
Controversele legate de numirea procurorilor şefi pe actuala procedură (ministrul Justiţiei propune, CSM avizează, preşedintele numeşte) au fost în 2 situaţii şi, de fiecare dată, au fost întemeiate, susţine Monica Macovei, care arată că, în aceste cazuri, au fost încălcate prevederile legale, adică, nu au fost proceduri de selecţie transparente.
1. În ianuarie 2013, propunerile făcute la sfârşitul anului 2012 de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, de numire a lui Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, la conducerea Parchetului general, respectiv DNA, au fost refuzate de preşedinte, invocându-se "lipsa de transparenţă a procesului de selecţie organizat de Ministerul Justiţiei, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanţe să se înscrie la procesul de selecţie". Refuzul de fi numiţi cei 2 procurori în funcţii de conducere venea pe fondul protestelor publice ale societăţii civile.
2. În mai 2013, apărea o altă controversă publică legată tot de numirea Procurorului General, Tiberiu Niţu, propus de Victor Ponta (ca ministru interimar al Justiţiei) şi numit de preşedintele Traian Băsescu, fără concurs şi total netransparent. Adică, în urma unei înţelegeri politice.
"Acestea au fost controverse reale legate de numirile în funcţii de procurori şefi, generate de faptul că ministrul Justiţiei şi preşedintele nu au respectat întocmai procedura legală şi au mers pe înţelegeri politice.
De aceea, orice propunere a ministrului Justiţiei pentru funcţii de procurori şefi trebuie precedată de o procedură de selecţie, pentru ca ministrul Justiţiei să argumenteze de ce l-a ales pe candidatul X, de ce acesta este cel mai bun dintre cei intervievaţi, ce calităţi are candidatul X pentru a fi Procuror General sau şef DNA", a opinat Monica Macovei.
