Mafia italiană s-a infiltrat în sectorul construcţiilor din Germania

(photos.com)
Epoch Times România
09.04.2014

Un proces în curs de desfăşurare la Köln dezvăluie gradul de infiltrare al mafiei italiene în societatea şi în sectorul construcţiilor din Germania, într-un context în care autorităţile sunt acuzate că au dat dovadă de o atitudine prea laxă în ceea ce priveşte combaterea activităţilor acesteia, relatează Der Spiegel.

La începutul verii lui 2012, Gabriele S., deţinătorul unei mici afaceri din Germania, şi-a revărsat frustrarea într-o discuţie purtată la telefon. 'Îţi jur că îi voi lua capul', a izbucnit el în siciliana sa nativă către un informator, după care au urmat mai multe înjurături şi blesteme.

Conversaţia foarte aprinsă, ascultată de poliţia din Köln, s-a dovedit însă foarte valoroasă pentru ofiţerii comisiei speciale 'Scavo', oferindu-le o imagine asupra modului în care funcţionau două grupări mafiote din landul german Renania de Nord-Westfalia.

Potrivit anchetatorilor, Gabriele S. - un fost cioban din micul oraş Licata - nu avea doar un temperament vulcanic, ci şi interese infracţionale. Bărbatul conducea o reţea de societăţi fictive cu ajutorul cărora prejudicia statul şi serviciile de asistenţă socială cu mai multe milioane de euro. În prezent, Gabriele S. şi trei complici sunt judecaţi la tribunalul regional din Köln pentru o serie de infracţiuni, printre care fraudă fiscală organizată, iar verdictul este aşteptat miercuri.

Sicilienii sunt acuzaţi că deţin 17 companii aparent legate de sectorul construcţiilor, unde angajează ca manageri oameni subordonaţi lor. Potrivit rechizitoriului, bărbaţii se foloseau de companiile respective pentru a spăla bani în schimbul unei taxe.

Cazul lui Gabriele S. şi al complicilor săi pare exemplar pentru sectorul construcţiilor - care, potrivit unui studiu intern al Biroului de Stat pentru Anchete Penale al landului Renania de Nord-Westfalia (LKA), a fost infiltrat în mare parte de către companii fictive. În regiunile Rin şi Ruhr, aceste întreprinderi false sunt în mare parte dominate de italieni din sudul Italiei, care, susţine studiul menţionat, au legături frecvente cu Cosa Nostra.

Aceste evoluţii, notează Der Spiegel, i-au făcut pe unii să se întrebe dacă nu cumva o parte a economiei germane se află sub controlul Mafiei. O anchetă comună a postului public Westdeutscher Rundfunk, a grupului media Funke Mediengruppe, şi a Der Spiegel a constat legături puternice între escrocii din domeniul construcţiilor şi crima organizată italiană. La rândul lor, autorităţile care urmăresc penal astfel de cazuri în mai multe landuri germane împărtăşesc această evaluare.

De asemenea, un raport al Biroului de Stat pentru Anchete Penale din Düsseldorf a indicat că bandele existente în acest sector operează asemenea clanurilor mafiote italiene, copiind structurile organizatorice în Germania şi folosindu-se de intimidare şi de violenţă pentru a-şi asigura o piaţă profitabilă.

Potrivit oficialilor, consecinţele pentru economia locală sunt dezastruoase, iar activităţi mafiote - susţine raportul - cauzează declinul sectorului construcţiilor din Germania.

Pe de altă parte, procurorii germani nu par, în general, bine poziţionaţi pentru lupta împotriva Mafiei. Într-o prezentare confidenţială a situaţiei, Biroul federal de combatere a criminalităţii (BKA) a criticat statul german pentru că a detectat prea rar câştigurile ilegale ale mafiei. Potrivit anchetatorilor, clanurile au avut câştiguri de 123 milioane de euro în ultimii 10 ani doar din afaceri ilegale, dintre care mai puţin de 8 milioane au fost confiscate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor