NATO pe repede înainte cu integrarea Bosniei în NATO

Soldaţi ai armatei Bosniei şi Herţegovinei.
Soldaţi ai armatei Bosniei şi Herţegovinei. (Captură Imagine)

Bosnia îndeplineşte condiţiile militare necesare pentru a face următorul pas în direcţia eventualei aderări la NATO, dar rămâne neclar dacă ţara poate satisface cerinţele politice, a afirmat marţi şeful Comitetului Militar al alianţei.

Bosnia doreşte să activeze Planul de acţiune pentru aderarea la NATO (MAP), un pas oficial în direcţia intrări în alianţă, dar mai întâi trebuie să finalizeze înregistrarea completă a tuturor activelor militare din cele două regiuni: Federaţia bosniaco-croată şi Republica Sârbă.

Eforturile de aderare ale Bosniei sunt complicate de poziţia Republicii Sârbe, care rămâne precaută cu privire la o alianţă militară ce a bombardat sârbii în Bosnia şi Kosovo în 1995 şi 1999. Republica a declarat că va organiza un referendum pe tema aderării la NATO.

Sârbii bosniaci s-au opus înregistrării activelor militare ale regiunii de către guvernul central din Sarajevo.

Totuşi, şeful Comitetului Militar al NATO, generalul ceh Petr Pavel, a lăudat progresul Bosniei la nivel militar.

“Recomandarea noastră privind nivelul interoperabilităţii şi al efortului depus de forţele voastre armate pentru reforme va fi pozitivă”, a afirmat Pavel.

Dar, el a susţinut că decizia de a oferi Bosniei undă verde în ceea ce priveşte activarea MAP ar fi una politică.

Dragan Covic, liderul preşedinţiei tripartite a Bosniei, şi-a exprimat optimismul că miniştrii de externe ai NATO ar putea decide activarea planului MAP al ţării sale în cadrul unei întâlniri care va avea loc la Bruxelles în perioada 5-6 decembrie.

Participarea la MAP nu este în sine o garanţie a eventualei aderări la NATO.

Pavel a mai precizat că alianţa militară vestică este foarte preocupată de stabilitatea Balcanilor şi a citat diverse ameninţări cu care se confruntă întreaga Europă, printre care o Rusie agresivă, imigraţia ilegală şi terorismul.

Preşedinţia inter-etnică a Bosniei, guvernul său central din Sarajevo şi Federaţia Bosniaco-Croată au susţinut de mult timp că intrarea în NATO şi Uniunea Europeană reprezintă priorităţi strategice.

Însă, în acelaşi timp, sârbii bosniaci favorizează legături mai apropiate cu Rusia, aliniindu-şi politica cu cea a Serbiei, unde NATO rămâne foarte nepopular după campania de bombardare din 1999 pentru alungarea forţelor sârbe din Kosovo şi loviturile aeriane din 1995 împotriva sârbilor rebeli din Bosnia.