Necropola etruscă din Orvieto uimeşte cercetătorii

Una dintre cele mai fascinante părţi ale culturii etrusce este mitologia sa. O poveste interesantă vine dintr-un sit antic din Orvieto, Italia, unde cercetătorii au găsit o statuie frumoasă şi o mică bucată de bronz cu o inscripţie misterioasă.
Necropola etruscă "Crocifisso del Tufo"
Necropola etruscă "Crocifisso del Tufo" (wikipedia.org)

Necropolele etrusce ''Crocifisso del Tufo'' şi ''Cannicella'' se numără printre cele mai reprezentative mărturii ale complexei civilizaţii etrusce care a trăit timp de secole la Orvieto. Identificarea divinităţilor care alcătuiesc panteonul etrusc, şi cultele aferente acestora, a luat zeci de ani de cercetare, dar multe aspecte aşteaptă încă să fie dezvăluite.

Misterul necropolei

Una dintre cele mai interesante poveşti vine din necropola ''Cannicella'' care, împreună cu necropola ''Crocifisso di Tufo'', reprezintă unele dintre cele mai importante vestigii ale civilizaţiei etrusce care a trăit multe secole în centrul Italiei.

Săpăturile efectuate de-a lungul anilor în această zonă au scos la iveală o remarcabilă statuie cu caracteristici feminine numită ''Venere di Cannicella'', împreună cu o mică bucată de bronz, cu o inscripţie misterioasă. Principala problemă cu care se confruntă cercetătorii ce se ocupă cu situri etrusce este limbajul folosit de această cultură antică.

Deşi a fost în mare parte înţeles şi decodificat, limbajul folosit de etrusci este încă un subiect de dezbatere între oamenii de ştiinţă. De fapt, concluziile lor nu converg întotdeauna.

Zeităţile antice etrusce continuă să-i intrige pe oamenii de ştiinţă

Una dintre cele mai importante descoperiri din situl Cannicella este aşa-numita ''Venus'', pe care a descoperit-o Riccardo Mancini împreună cu templul în sine, în 1884. Este vorba despre o statuie de 80 cm, reprezentând o femeie în picioare nud, cu braţul drept îndreptat spre abdomen, dar o parte lipsă, braţul stâng (de asemenea, pierdut), probabil, şi el întins pe o parte, dar nu există studii despre aceasta.

Venere di Cannicella
Venere di Cannicella (wikipedia.org)

Arheologii din secolul al XIX-lea au crezut că această statuie trebuie să fi fost legată de cultul zeiţei Afrodita sau Venus. În panteonul etrusc, zeitatea cea mai apropiată de acestea este Turan, zeiţa dragostei, frumuseţii şi gingăşiei feminine, identificată cu Venus din mitologia romană şi cu Afrodita din mitologia greacă.

Statuia, aflată acum în Muzeul Claudio Faina, este realizată din marmură şi provine din insula Paros, Grecia. Ciudat este că sânii ei erau făcuţi dintr-o marmură diferită de restul corpului. În ceea ce priveşte stilul, acesta este datat la sfârşitul secolului VI î.Hr. Oamenii de ştiinţă speculează că artefactul ar fi fost importat din una dintre coloniile greceşti din Italia. De fapt, statuia nu prezintă stilul tipic etrusc, în plus marmura era un material foarte rar folosit de artiştii etrusci.

În interiorul altarului a fost găsită, de asemenea, o mică bucată de bronz, care are inscripţionat cuvântul ‘thval veal‘, indiciu care i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să concluzioneze că templul a fost dedicat zeiţei Vei, (la etrusci) corespondenta zeiţei Demetra în mitologia greacă. Astfel că unii cercetători moderni au presupus că statuia găsită în templu o reprezintă pe Vei, în timp ce Riccardo Mancini a crezut că este vorba de zeiţa romană Ceres, corespunzătoare Demetrei.

O altă ipoteză este că, în Etruria (regiune din centrul Italiei în care locuiau etruscii) a existat o zeitate ancestrală feminină, care a suferit ulterior un proces de asimilare cu Demetra pe de o parte, şi cu Ceres pe de alta.

Vei, Demetra şi Ceres reprezintă zeităţi asociate cu fertilitatea şi, prin urmare, cu viaţa. Aşadar, se pune întrebarea, ce caută o zeiţă a fertilităţii într-un cimitir?

Se pare că ar fi vorba despre un cult destul de complicat. Contextul funerar şi natura zeiţei Vei prezintă două aspecte: fertilitatea şi cultul strămoşilor. Pentru noi, oamenii moderni, pare paradoxală asocierea vieţii cu moartea, dar pentru culturile antice era ceva evident. Etruscii credeau că viaţa de apoi nu ar fi nimic altceva decât continuarea vieţii de pe Pământ. De fapt, necropolele, cum ar fi ''Crocifisso del Tufo'', erau organizate ca adevărate citadele pentru cei morţi. Pentru popoarele antice, relaţia dintre naştere şi moarte era un proces normal - nu a fost privit ca fiind negativ, aşa cum este în culturile moderne.

Necropola ''Cannicella'' este fascinantă mai mult decât pentru sculptura zeiţei Vei, însă acest obiect este unul dintre cele mai interesante artefacte legate de mitologia etruscă. Cunoaşterea şi înţelegerea etruscilor ne poate ajuta să înţelegem mai bine evoluţia culturii umane. Cu toate că arheologii au studiat siturile din Orvieto vreme de decenii, există încă multe de dezvăluit. Poate că într-o zi vor descoperi mai multe dovezi despre cultul misterioasei zeiţe Vei şi oamenii care se închinau la ea.

Mai multe informaţii: Ancient Origins