Nobelul pentru Pace, un câştigător şi o inflaţie de candidaţi

Alfred Nobel.
Alfred Nobel. (JONATHAN NACKSTRAND/AFP/GettyImages)
Loredana Diacu
10.12.2013

Marţi, oraşele Oslo şi Stockholm găzduiesc ceremoniile de decernare a Premiilor Nobel. Cel mai mediatizat premiu este, ca în fiecare an, Nobelul pentru Pace, care în 2013 a fost câştigat de Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

Organizaţia a fost înfiinţată în 1997, în scopul de a pune în aplicare Convenţia privind interzicerea armelor chimice, semnată în 1993. În cei 16 ani de la înfiinţare, instituţia a contribuit la distrugerea a 80 la sută din arsenalul chimic al lumii.

Organizaţia lucrează în prezent pentru neutralizarea stocurilor de gaz sarin ale Damascului şi pentru distrugerea fabricilor de producţie a armelor chimice. Procesul trebuie finalizat până la sfârşitul lunii iunie a anului viitor. Distrugerea armelor chimice din Siria a devenit una dintre principalele preocupări ale forurilor internaţionale după atacul cu gaz sarin asupra populaţiei civile din 21 august 2013. Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent de regim şi cu un conflict militar sângeros între forţele opoziţiei şi forţele regimului Bashar al-Assad. Bilanţul violenţelor este, potrivit estimărilor ONU, de peste 100.000 de morţi.

În acest an, la premiul Nobel pentru Pace s-a înregistrat un număr record de nominalizări. 209 persoane şi 50 de organizaţii au fost propuse pentru unul dintre cele mai mediatizate premii de pe glob.

Inclusiv Biserica Ortodoxă Bulgară a fost nominalizată la premiul Nobel pentru Pace din acest an, cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a salvării evreilor bulgari de la deportarea în taberele de concentrare naziste, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nobelul tinde să îşi piardă din solemnitate în ultimul timp. În acest an, alături de personaje precum Malala Yousafzai, şcolăriţa pakistaneză simbol al rezistenţei talibane, şi organizaţii precum UE, printre nominalizaţi s-au regăsit şi nume extrem de controversate, care cu greu pot fi asociate cu ideea de pace în ţările lor.

Astfel, Putin a fost nominalizat la Nobelul pentru Pace, în condiţiile în care puşcăriile ruseşti gem de activişti, Putin fiind şi iniţiatorul celui de-al doilea război cu cecenii, marcat de orori. Iulia Timoshenko a fost nominalizată la Nobel, în condiţiile în care a fost închisă după ce a semnat cu Moscova un contract pentru furnizare de gaze, extrem de dezavantajos ţării sale, astfel că Ucraina a ajuns datoare vândută la ruşi. Celebrul spion Bradley Manning, condamnat la închisoare în ţara sa ca trădător a fost nominalizat la Nobelul pentru Pace, şi chiar fostul Ministru al Economiei, Varujan Vosganian, acuzat de subminarea economiei naţionale a afirmat la un moment dat că se află printre candidaţii la acest premiu prestigios.

De altfel, de-a lungul anilor, Nobelul a ajuns în multe rânduri la personaje care nu aveau mai nimic în comun cu pacea pe glob.

Printre cei mai controversaţi se află Henry Kissinger (împreună cu Le duc Tho, lider comunist vietnamez), fost secretar de stat american, implicat în bombardamentele din Laos şi Vietnam. „Onoarea” a mai fost primită de Yasser Arafat, liderul palestinian care s-a implicat în terorism pentru a susţine cauza palestiniană.

Pe de altă parte există mari personalităţi care au depus eforturi susţinute în slujba umanităţii, cărora, însă, nu le-a fost acordat Premiul. Printre ei se numără Mahatma Ghandi, liderul politic indian care a învins Imperiul Britanic prin non violenţă şi sacrificiu, precum şi Li Hongzhi, liderul mişcării spirituale chineze Falun Gong, care a declanşat o renaştere morală a societăţii chineze în anii ‘90, înainte de a deveni persecutată de regimul comunist.

Ceremoniile de decernare a Premiilor Nobel au loc în ziua comemorării morţii fostului inginer Alfred Nobel. Nobelul pentru Pace este oferit în Oslo, iar în Stockholm se vor afla ceilalţi laureaţi.

Premiile Nobel sunt acordate anual pentru merite deosebite în domeniul chimiei, fizicii, medicinei, economiei şi literaturii. Laureaţii fiecărei categorii sunt răsplătiţi cu câte o medalie, dar şi cu un cec de 1,2 milioane de dolari.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor