Noi derapaje de la statul de drept semnalate delegaţiei pentru MCV

Delegaţia Comisiei Europe pentru Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) s-a întâlnit marţi, 9 decembrie, la Bucureşti, cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale din România

Cu această ocazie, reprezentanţii Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, unul din cele mai titrate ONG-uri în domenii precum urbanism, construcţii, patrimoniu şi protecţia mediului, au înmânat delegaţiei o serie de documente despre mai multe cazuri ilustrative pentru derapajele de la statul de drept în Romania:

1. Catedrala Sf. Iosif

Catedrala Sf. Iosif, monument istoric inclus în clasa A, de importanţă naţională şi universală, este afectată în prezent de existenţa unei uriaşe construcţii (Cathedral Plaza) în zona sa de protecţie instituită prin lege pentru protecţia şi punerea sa în valoare.

Deşi în urma unor îndelungate procese, Arhiepiscopia Romano-Catolică a obţinut anularea autorizaţiei de construire a proiectului imobiliar precum şi obligarea primarului la desfiinţarea construcţiei şi a Guvernului României la derularea procedurilor de expropriere, niciuna din autorităţile statale nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite irevocabil.

"În acest moment Arhiepiscopia Romano-Catolică este titulara mai multor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pe care nu reuşeşte să le pună în executare datorită opoziţiei directe sau mai voalate atât a Primarului General al Municipiului Bucureşti cât şi a Guvernului României, ambele autorităţi refuzând să îşi îndeplinească obligaţiile întrucât sancţiunile sunt cvasi-inexistente în legislaţia naţională. O astfel de situaţie conduce la afectarea profundă a elementului esenţial al Uniunii, respectiv statul de drept, noţiunea de siguranţă, atât a persoanelor juridice cât şi a stabilităţii circuitului civil, fiind golită de conţinut.", scrie Arhiepiscopia.

Menţionăm în context că, la începutul lui 2013, clădirea de birouri pe care PMB refuză obstinat s-o demoleze a fost cumpărată de afaceristul Ioannis Papalekas, partener de afaceri cu şeful SIF Banat, Dragoş Bîlteanu, cercetat de DIICOT într-un dosar privind manipularea pieţei de capital şi delapidarea societăţilor de investiţii financiare.

2. Cartierele Bucureştii Noi şi Dămăroaia

Considerate cândva o oază de verdeaţă şi linişte, cele două cartiere din Zona Protejată Bazilescu au devenit una din ţintele predilecte ale rechinilor imobiliari. Pe o suprafaţă de 10 kilometri patraţi s-au ridicat nu mai puţin de 230 de construcţii ilegale.

Clădirile, în mare parte blocuri cu apartamente ce urmează a fi vândute prin programul Prima Casă, sunt construite, conform preşedintelui Asociaţiei ”Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi” (ASCDBN) de investitori rromi din comunele Cojasca şi Fântânele.

Potrivit AASCDBN, în cele două cartiere avem, practic, de a face cu o adevărată "piramidă a corupţiei", având la bază un grup compact de investitori, sprijiniţi de autorităţile locale şi la vârf pe primarul sectorului 1, Andrei Chiliman şi primarul general al Capitalei, care "eludează, intepretează sau ignoră legile pentru atingerea propriilor interese ilegale. "

Ilegalităţile comise sunt flagrante: pentru unele clădiri, autorizaţiile de construcţie s-au emis post-factum, abia după ce cetăţenii din zonă au reclamat că în zona lor se construieşte ilegal, iar când se emit autorizaţii de construcţie, acestea nu respectă reglementările privind regimul maxim de înălţime al zonei (P + 2) şi încalcă prevederile legale privind asigurarea locurilor de parcare, protecţia mediului şi protejarea spaţiului verde. Mai există şi situaţii în care autorizaţiile de construcţii respectă legea, dar dezvoltatorii construiesc fără să ţină cont de ea. Cu toate acestea, funcţionarii Oficiului Naţional de Cadastru întocmesc dosare cadastrale iar funcţionarii Cărţilor Funciare introduc aceste construcţii în circuitul civil, a se citi, comercial.

3. Penetrarea Ciurel

În vara anului 2011, cetăţenii din strada Piatra Craiului colţ cu Splaiul Independenţei (Regie), s-au trezit că strada lor este închisă peste noapte cu buldozere, excavatoare etc., în pofida faptului că nimeni nu îi informase despre ceea ce se întâmplă. Primăria Municipiului Bucureşti începuse să lucreze la străpungerea Drumul expres Ciurel - Splaiul Independenţei - Autostrada A1 Bucureşti Piteşti.

Proiectul, pe care Primăria îl clamează drept necesar motivând că va fluidiza traficul este un fel de autostradă urbană visată de Nicolae Ceauşescu, un proiect la fel de megalomanic şi ne-necesar ca şi Casa Poporului şi reşapat în 2006 de Adriean Videanu, care a declarat proiectul de utilitate publică.

În fapt, lucrarea nu doar că nu va fluidiza traficul, ci va duce la agravarea acestuia, la creşterea nivelului de poluare şi va pune în pericol alimentarea cu apă potabilă a oraşului, arată Salvaţi Bucureştiul. Mai mult, drumul expres “Penetraţie Splaiul Independenţei Ciurel Autostrada Bucureşti Piteşti”, drum estimat de trafic intens, va trece la câţiva metri de Staţia de tratare a apei de la Roşu care alimentează cu apă potabilă peste 30% din Bucureşti. Pentru acordarea avizului pentru realizarea “drumului expres”, Apa Nova a cerut derogare de la legislaţia privitoare la normele de securitate sanitară, au mai explicat membrii grupului de mediu.

Nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă, cetăţenii din Piatra Craiului s-au aliat cu cei din Lacul Morii, afectaţi şi ei de noile planuri ale PMB şi împreună au decis să se opună proiectului, deschizând acţiuni în instanţă. Oamenii au obţinut deja o serie de victorii, printre care o decizie de suspendare irevocabilă a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin HCGMB 131/2012 pentru proiectul „Penetraţie Splaiul Independenţei Ciurel Autostrada Bucureşti Piteşti” şi o decizie de anulare irevocabilă referitoare la Autorizaţia de Construcţie nr. 209 din 21.06.2010 având obiectivul „Penetraţie şi racord Splaiul Independenţei Ciurel Autostrada Bucureşti Piteşti.

Se ridică însă o problemă, şi anume, Primarul Municipiului Bucureşti nu respectă hotărârile judecătoreşti, emiţând autorizaţii cu acelaşi conţinut cu autorizaţii anulate definitiv de instanţă:

“Prin acte emise succesiv pe acelaşi proiect şi/sau obiectiv, considerăm că PMB a inventat un "perpetuum mobile" respectiv un cadru în care nu se respectă legile, mai bine spus, se "driblează" legile şi normele de management în defavoarea cetăţenilor, atât ca proprietari cât şi ca contribuabili. (...) PMB nu ne respectă dreptul la proprietate şi că noi, simpli cetăţeni, nu avem viteză suficientă ca prin acţiuni în justiţie, să oprim abuzurile PMB care poate emite noi documente (Autorizaţii de Construcţie, PUZ-uri etc.) cu acelaşi proiect/obiectiv suspendat/anulate de justiţie. Cu alte cuvinte, PMB poate să facă orice proiect trecând peste deciziile Justiţiei prin emiterea de noi documente.“, au semnalat delegaţiei pentru MCV cetăţenii care luptă în instanţă pentru oprirea proiectului.

4. Carol Davila 21

Blocul din Carol Davila 21 este dublu ca inălţime faţă de casele din zonă, construite la sfârsitul secolului XIX şi are o poveste ce pare să ţină de fenomene... paranormale. Mai exact, la mijlocul lui octombrie 2009 cunoscutul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie a emis o autorizaţie de construire în baza unei documentaţii în care, potrivit Salvaţi Bucureştiul, principala planşă era falsificată.

Concret, în PUZ-ul votat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, blocul ce urma să fie construit pe Davila, figura ca P + 4. Până să ajungă la Primăria Sectorului 5, pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, blocului i-au mai crescut pe planşa aferentă PUZ-ului două nivele, mai exact un pod mansardabil pe două nivele. "Cei care s-au ocupat nemijlocit de obţinerea documentaţiei de urbanism ar trebui întrebaţi de ce în PUZ-ul votat de CGMB blocul arată într-un fel, iar la primăria lui Vanghelie în altul", consideră dl Dumitru Dobrev, care îl reprezintă în dosarele aflate pe rol pe dl. Pârvu Florea, unul din vecinii direct afectaţi de construcţie.

Construcţia blocului începe în noiembrie 2011, la vremea respectivă proprietari fiind cunoscutul dezvoltator imobiliar Marius Locic, (ulterior condamnat la închisoare în acelaşi dosar cu senatorul PSD Cătălin Voicu) şi fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica. Cei doi se asociaseră în 2008, Stoica fiind proprietarul unuia din cele trei terenuri pe care s-a ridicat blocul, un al doilea teren fiind deţinut de o firmă a lui Locic iar al treilea de Salomie Cristiana.

În martie 2012, Tribunalul Bucureşti suspendă executarea autorizaţiei, în dosarul 75117/3/2011, însă fenomenele “paranormale“ continuă. Constructorul nu opreşte lucrările, iar Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) refuză şi el să dispună oprirea acestora până când nu este ameninţat cu un protest la Ministerul Dezvoltării.

Lucrurile nu se opresc aici. "În iulie 2012, în recursul în dosarul 75117/3/2011, deşi are la dosar atât planşa corectă cât şi planşa falsă şi i se indică referinţe oficiale care să lămurească situaţia, Curtea de Apel Bucureşti ia în considerare planşa falsă şi consideră autorizaţia aparent legală.", se arată în documentaţia înmânată de reprezentanţii Salvaţi Bucureştiul delegaţiei Comisiei Europene.

O jumătate de an mai târziu, construcţia a reînceput, deşi executarea autorizaţiei era suspendată (efectul dosarului 6935/3/2012) iar ISC-ul refuză din nou să dispună oprirea lucrărilor.

La începutul lui 2013, în urma unui nou protest la Ministerul Dezvoltării, ISC-ul dispune, finalmente, oprirea lucrărilor, costantând prin procesul verbal, că autorizaţia a expirat. Mai mult, ISC-ul a sesizat Parchetul, care nu a soluţionat plângerea nici până în acest moment.

Din 21.01.2013 lucrările au continuat zilnic, construcţia a fost înscrisă în cartea funciară, apartamentele au început să fie vândute etc.

În prezent, procesul pentru anularea autorizaţiei în baza căreia s-a ridicat blocul de pe strada Carol Davila nr 21 a fost trimis de Curtea de Apel Bucureşti înapoi la Tribunalul Bucureşti pentru a fi rejudecat pe fond.

5. Curtea de Apel Iaşi a luat în considerare ca opinie a unui specialist independent opinia unui specialist plătit de Chevron România, într-un dosar în care Chevron România era parte, este cel de al cincilea caz supus atenţiei de Salvaţi Bucureştiul delegaţiei Comisiei Europe pentru Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Consiliului Local Băcani (jud. Vaslui) a emis o hotărâre prin care interzicea explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunei Băcani. Prefectul Judeţului Vaslui a solicitat Tribunalului Vaslui anularea hotărârii, dosarul fiind înregistrat sub nr. 2658/89/2013.

În cauză au intervenit şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, în interesul Consiliului Local Băcani şi Chevron România Exploration and Production SRL, în interesul Prefectului.

Chestiunea fundamentală a dosarului era dacă gazele de şist sunt sau nu definite de Legea petrolului (nr. 238/2004). În cazul în care sunt definite, rezultă că acestea sunt proprietatea statului, în caz contrar, ele sunt proprietatea comunei, care are dreptul să interzică explorarea şi exploatarea lor pe teritoriul gestionat.

În recurs, în vederea soluţionării acestei chestiuni fundamentale, Curtea de Apel Iaşi a solicitat Universităţii Alexandru Ioan Cuza numirea unui specialist din cadrul Facultăţii de Geologie, care să exprime un punct de vedere asupra chestiunii în discuţie. Universitatea a propus un specialist care era plătit dintr-un proiect de servicii prestat de Facultatea de Geologie către Chevron România, parte în proces.

Curtea de Apel Iaşi, instanţa care a pronunţat hotărârea definitivă în cauză, a respins cererea de recuzare formulată de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul împotriva acestui specialist, deşi chiar pagina de internet a facultăţii făcea referire la contractul de servicii către Chevron şi în mod evident nu erau întrunite condiţiile de imparţialitate de care trebuie să se bucure specialistul desemnat în cauză, prevăzute explicit de Codul de Procedura Civilă.

Inevitabil, opinia specialistului a fost în favoarea Chevron România, parte în proces, arată Salvaţi Bucureştiul.

Încheiem reamintind că intrarea României în spaţiul Schengen este condiţionată de progrese în funcţionarea justiţiei şi a statului de drept, iar prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare se evaluează în fiecare an aceste progrese.