Oameni ”grotesc de ambiţioşi” au finanţat crearea unui virus extrem de periculos

Coronavirusul MERS
Coronavirusul MERS (AP Photo/National Institute for Allergy and Infectious Diseases via The Canadian Press)

Oamenii de ştiinţă au creat, în urma unui experiment considerat ”nebunesc”, un virus mortal asemănător cu rădăcina gripei aviare spaniole din 1918 care a ucis aproximativ 50 de milioane de persoane, arată un articol de la Guardian.

Cercetătorii din SUA susţin că experimentele sunt importante pentru înţelegerea riscurilor aduse sănătăţii publice de virusul ce se transmite în prezent la păsările sălbatice. Totuşi, o bună parte a cercetătorilor condamnă studiile, considerându-le periculoase, şi cer finanţatorilor să le oprească.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Wisconsin-Madison au folosit o tehnică denumită reverse genetics pentru a crea un virus din fragmentele de tulpini de virus care cauzează gripa păsărilor sălbatice. Apoi aceştia au mutat virusul obţinut, pentru a-l face transmisibil pe calea aerului, astfel încât să se poată răspândi mai uşor de la un animal la altul.

”Munca pe care o fac ei este absolut o nebunie. Toată treaba este mult prea periculoasă”, a declarat Lord May, fostul preşedintele al Royal Society şi fost consilier şef al departamentului de ştiinţă al guvernului Marii Britanii, citat de Guardian.

”Da, există un pericol, şi acesta nu vine din partea viruşilor de la animale, vine din partea laboratoarelor deţinute de oamenii grotesc de ambiţioşi”.

Viruşii circulă liberi în cadrul populaţiei de păsări sălbatice. Majoritatea atacă găini, raţe cât şi alte păsări, însă uneori rădăcina poate muta într-o formă care infectează oamenii. Tulpina gripei aviare H5N1 a omorât cel puţin 386 de persoane începând din 2003, conform Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate. Se crede că gripa spaniolă din 1918 a venit tot de la păsări.

În jurnalul Cell Host and Microbe, Yoshihiro Kawaoka descrie modul în care echipa sa a analizat diferite tulpini ale gripei aviare, descoperind gene foarte asemănătoare cu cea ale virusului din 1918. Aceştia au combinat genele gripei aviare într-un virus nou, creând astfel un agent patogen ce diferă cu numai 3% de virusul care infecta oamenii în 1918.

Virusul nou creat – primul dintre cei creaţi de grupul lui Kawaoka – era mai dăunător pentru şoareci şi rozătoare decât virusurile gripale aviare normale, însă nu la fel de periculos ca rădăcina din 1918. Nu s-a răspândit printre manguste de laborator şi niciun animal nu a murit. Însă cercetătorii au continuat să producă mutaţii ale virusului, pentru a vedea dacă schimbările îl vor face să se răspândească mai uşor. Şapte mutaţii mai târziu, au creat o versiune mult mai periculoasă care se răspândea uşor de la animal la animal prin picăturile apă, în acelaşi fel în care gripa se răspândeşte la oameni.

Kawaoka, care a condus cercetările într-un laborator bine securizat al Universităţii Wisconsin-Madison, spune că munca sa subliniază modul în care viruşii găsiţi în populaţiile de păsări sălbatice au potenţialul de a se adapta la oameni şi de a cauza o pandemie.

Aceste rezultate sunt ultimele obţinute într-o serie de studii controversate care au scindat comunitatea ştiinţifică. Pe de o parte sunt cercetătorii care crează viruşi periculoşi în laboratoare securizate în speranţa că vor învăţa cum pot rădăcinile existente să se transforme pentru a deveni o ameninţare potenţială pentru oameni. Pe de altă parte sunt oamenii de ştiinţă care argumentează că această muncă ajută prea puţin sau chiar deloc atunci când vine vorba de protejarea oamenilor, experimentele ameninţând populaţia globală cu un pericol şi mai mare.

Multe grupuri care crează viruşi periculoşi pentru a-i înţelege cum reacţionează sunt finanţate de National Institutes of Health (NIH) al Statelor Unite. Lord May spune că îi suspectează pe cei de la NIH că susţin munca deoarece oficialii de acolo sunt ”incompetenţi” şi cred în justificările oferite de cercetători.

”Asta este o muncă care n-ar trebui făcută. Este atât de simplu”, a declarat May.

Experimentele arată că un virus gripal precum cel din 1918 ar putea apărea în sălbăticie deoarece gripa aviară îşi poate schimba genele şi se poate muta.

”Viruşii gripali îşi schimbă imediat genele pentru a genera noi viruşi, aşa că ceva de genul ăsta s-ar putea întâmpla, şi mai ales când mulţi dintre aceşti viruşi au circulat în ultimii ani”, a declarat Kawaoka.

Aceşti viruşi ”au potenţialul să se adapteze la mamifere şi posibil să cauzeze o pandemie umană”, a adăugat acesta.

Studiul identifică mutaţiile particulare care au făcut virusul să se răspândească aşa uşor. Însă asta nu ajută prea mult pentru supravegherea virusului, spun cercetătorii, deoarece există sute de alte mutaţii care ar putea avea acelaşi efect.