Oficial UE pentru climă: Asistăm, într-adevăr, la o secetă fără precedent în multe părţi ale Europei

Europa se află în faţa uneia dintre cele mai secetoase veri din câte se cunosc. Au fost emise alerte de secetă pentru cea mai mare parte a continentului, incendiile i-au alungat pe săteni din casele lor, râurile mari au debite foarte reduse, iar un val brutal de căldură - care ar putea atinge valori record în zilele următoare - va pune la încercare producţia agricolă şi rezistenţa naturii.

"Asistăm, într-adevăr, la o secetă fără precedent în multe părţi" ale Europei, a declarat Carlo Buontempo, director al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice din cadrul UE, relatează Politico.

Seceta a redus deja producţia de energie hidroelectrică şi de alimente, lucru ce a contribuit la amplificarea presiunii de pe piaţă cauzată de războiul din Ucraina. Multe autorităţi municipale au cerut locuitorilor să reducă consumul de apă potabilă.

Lucrurile s-ar putea înrăutăţi şi mai mult. Deşi există posibilitatea ca modelele meteorologice să se schimbe şi o lună august umedă să aducă uşurare, cea mai fierbinte parte a anului abia a început, iar prognozele nu prevestesc nimic bun.

"Pentru anumite părţi ale agriculturii, lucrurile arată deja rău. Pădurile sunt slăbite. Ar trebui să se întâmple multe lucruri pentru ca acesta să devină un an bun", a declarat Fred Hattermann, hidrolog la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic din Germania.

Din păcate, în zilele următoare se anunţă temperaturi ridicate în mare parte din Europa. Biroul de Meteorologie din Marea Britanie a emis prima sa "alertă roşie" pentru luni şi marţi, prognozând temperaturi de peste 40 de grade C pentru prima dată în istorie.

Asemenea temperaturi vor usca şi mai mult solul de suprafaţă, deja lipsit de o mare parte din apă. Valurile de căldură determină, de asemenea, copacii şi arbuştii să absoarbă apa din adâncurile subterane în încercarea de a supravieţui, epuizând pânza freatică pe care fermierii, industria, oraşele şi natura se bazează ca rezervă în perioadele de secetă.

Ecosistemele se pot prăbuşi sub presiune, a avertizat Niko Wanders, profesor asistent de fenomene hidrologice extreme la Universitatea Utrecht din Olanda.

"Aceste efecte durează mai mult de o săptămână, durează ani pentru a se recupera [ecosistemele – n.r.]", a avertizat el.

În bazinul râului Po din nordul Italiei, unde locuieşte o treime din populaţia ţării, unul dintre bazinele alimentare ale Europei, nu a plouat deloc sau aproape deloc timp de peste 200 de zile.

Cel mai lung râu din Italia s-a micşorat, lăsând o cicatrice de nisip pe câmpie. Zibello, o barjă scufundată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a ieşit din ape. Guvernul italian, aflat în colaps, a declarat stare de urgenţă în mare parte în nordul ţării.

În Alpi, zăpada care alimentează rezervoarele şi barajele hidroelectrice s-a redus şi ea în această iarnă. În Italia, energia hidroelectrică a scăzut cu 40% faţă de anul trecut, potrivit AFP.

Această scădere a producţiei de energie nu se limitează la Italia şi vine în cel mai prost moment posibil pentru Uniunea Europeană, care este afectată de preţurile ridicate ale energiei electrice şi de necesitatea de a utiliza toate sursele de energie posibile ca alternativă la gazul rusesc. În Portugalia, luna trecută, barajele au produs un sfert din energia electrică produsă în luna iunie a anului trecut.

În condiţiile în care lanţul alimentar global este deja afectat, seceta i-a speriat pe fermierii europeni. Comisia Europeană preconizează că producţia totală de cereale din acest an, inclusiv de grâu, orz şi porumb, va fi cu 2,5 % mai mică decât anul trecut din cauza vremii secetoase.

De asemenea, scăderea producţiei ar putea contribui la suferinţa ţărilor în curs de dezvoltare, care se confruntă cu o criză a preţurilor la alimente agravată de invazia rusă în Ucraina. Cu toate acestea, Europa va avea în continuare un excedent de aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în sezonul următor.

Acest lucru este o consolare mică pentru fermierii din zonele cele mai afectate. Ministerul Agriculturii din Ungaria a declarat, miercuri, că, până la începutul acestei luni, a primit 8.413 notificări de daune cauzate de secetă, care acoperă 322.000 de hectare, de trei ori mai mult decât în orice altă primă jumătate de an anterioară.

În Italia, perspectivele sunt şi mai sumbre. "Estimăm o reducere a producţiei de aproximativ 30%, dar poate chiar mai mult, în special în ceea ce priveşte cerealele", a declarat Alessandra De Santis, care conduce biroul din Bruxelles al CIA (Confederazione italiana agricoltori), grupul de lobby al agricultorilor italieni.

"Acesta este momentul în care plantele au cu adevărat nevoie de apă pentru a creşte, iar dacă nu le putem da apă plantelor în acest moment specific înseamnă că vom pierde producţia", a adăugat De Santis.

Secetele regionale sunt un fenomen obişnuit în timpul verii, în special în sudul Europei. Dar perioada de secetă de pe o mare parte a continentului este de o mare amploare. Din Ungaria, până în Germania şi Peninsula Iberică, solul este uscat şi devine din ce în ce mai uscat. Majoritatea râurilor europene curg acum la debite sub medie.

"Este clar că lucrurile se deteriorează pe toată linia", a menţionat Wanders.

Este prea târziu pentru a pune în aplicare cele mai eficiente măsuri de gestionare a secetei, care necesită adesea constituirea de rezerve strategice. UE a solicitat ca toate bazinele hidrografice importante să fie acoperite privind planificarea pentru cazuri de secetă, însă multe capitale au ignorat acest mesaj.

"Executarea acestor planuri de acţiune nu este o chestiune de săptămâni", a spus Wanders. "Este o chestiune de ani, decenii până când îţi faci ţara rezistentă la secetă."

Dacă fenomenele meteorologice vor persista pe tot parcursul verii, seceta ar putea trece de la o situaţie gravă la una istorică.