Peste o mie de magistraţi, nemulţumiţi de lipsa consultărilor în privinţa legii salarizării bugetarilor

.
. (Photos.com)

Mai mult de o mie de judecători şi procurori şi-au declarat susţinerea faţă de un memoriu în care se atrage atenţia asupra problemelor apărute în ceea ce priveşte stabilirea şi plata remuneraţiei acestora, precum şi faţă de lipsa de consultare a corpului magistraţilor cu privire la proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, informează Agerpres

Potrivit memoriului adresat Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Muncii, până în prezent şi-au declarat susţinerea 1.004 magistraţi de la instanţele şi parchetele de pe tot cuprinsul ţării.

Autorii memoriului arată că în privinţa proiectului legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice sunt scoase în evidenţă mai multe dezechilibre între cele trei puteri — legislativă, executivă şi judecătorească — raportat la cuantumul superior al indemnizaţiilor recunoscute persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică alese sau numite.

Documentul citează atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi cea a altor Curţi Constituţionale din Uniunea Europeană, alături de documente ale unor organisme europene, prin care s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei.

Semnatarii susţin principiul potrivit căruia remuneraţia magistraţilor trebuie stabilită ţinând seama de situaţia socială din ţară şi trebuie să fie comparabilă cu nivelul remuneraţiei înalţilor funcţionari, determinată în funcţie de un barem general şi de criterii obiective şi transparente, iar bonusurile care includ un element discreţionar trebuind excluse din comparaţie.

Se susţine, astfel, că salarizarea judecătorilor şi a procurorilor trebuie stabilită ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de importanţa socială a muncii, de răspunderea, complexitatea, dificultăţile şi riscurile în exercitarea profesiei, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru această categorie de personal.

Conform memoriului, singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraţilor este cea cu indemnizaţiile preşedintelui României, senatorilor, deputaţilor şi membrilor Guvernului, salarizarea având în vedere tocmai exercitarea funcţiilor de putere constituită în stat, puterea judecătorească trebuind să fie egală cu puterea legislativă şi cea executivă.

În document se apreciază că, în caz contrar, s-ar putea genera situaţii nespecifice unor societăţi democratice, dându-se ca exemplu Republica Democrată Congo, unde indemnizaţiile reprezentanţilor celor trei puteri sunt evident disproporţionate.

"Considerăm că o reală respectare a echilibrului puterilor în stat şi o recunoaştere efectivă a locului şi rolului justiţiei în statul de drept nu se pot realiza decât dacă preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în calitatea sa de reprezentant al puterii judecătoreşti, va fi echivalat cu celelalte funcţii din cadrul puterii executive sau legislative (Preşedintele României şi preşedinţii Camerelor Parlamentului). (...) În forma actuală a proiectului de lege, chiar şi un judecător cu funcţie de execuţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu 15-20 ani vechime efectivă, care soluţionează recursurile privind actele administrative ale autorităţilor publice centrale (inclusiv ale Administraţiei Prezidenţiale), este încadrat cu o indemnizaţie de bază mai mică decât media indemnizaţiilor funcţiilor de demnitate publică numite sau alese", se arată în memoriu.

Iniţiativa de revizuire a salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin aducerea la nivelul social-economic actual la nivel naţional în mod unitar, este apreciată ca fiind lăudabilă, dar se atrage atenţia asupra faptului că în cazul magistraţilor există o serie de incompatibilităţi şi restricţii care îi împiedică să obţină alte venituri.

"În ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor magistraţilor, cel mai restrictiv în sistemul personalului plătit din fonduri publice, trebuie reiterat că acesta reprezintă un element esenţial al garanţiei de independenţă şi imparţialitate, iar menţinerea acestui regim, ce exclude posibilitatea magistraţilor de a desfăşura activităţi cu caracter lucrativ de natură a interfera cu activitatea jurisdicţională, impune asigurarea securităţii financiare a acestei profesii, remuneraţia nefiind o recompensă, ci o garanţie a respectării statutului", se precizează în memoriu.

Autorii memoriului solicită trecerea de îndată a bugetului instanţelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecătoreşti — Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi eliminarea de către Ministerul Justiţiei a anomaliilor din sistem legate de aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Alte solicitări vizează demararea unei consultări efective a corpului magistraţilor cu privire la proiectul legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, în vederea eliminării inechităţilor constatate, dar şi implicarea imediată a Consiliului Superior al Magistraturii în obţinerea acestor rezultate, având în vedere "atribuţia sa de a apăra corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.