Preşedintele întoarce în Parlament intervenţia de modificare a statutului funcţionarilor publici
Într-o cerere adresată preşedintelui Senatului, preşedintele Klaus Iohannis cere reexaminarea legii pentru modificarea şi completarea legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, reiese dintr-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele Klaus Iohannis (presidency.ro)
Preşedintele a atras atenţia asupra faptului că legea de modificare şi completare va aduce atingere atribuţiilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi unei serii de intervenţii legislative în ceea ce priveşte regimul juridic al funcţiei publice.
Legea de modificare şi completare va aduce vătămări certe dispoziţiilor normative care prevăd suspendarea din exercitarea raporturilor de muncă ale funcţionarului public în cazul trimiterii în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi de serviciu şi nu numai. În lipsa suspendării de drept a raportului de serviciu nu s-ar mai putea vorbi despre o măsură provizorie care are ca scop protecţia entităţii angajatoare. Preşedintele a argumentat astfel că şi altor categorii socio-profesionale precum judecătorii constituţionali, magistraţii şi practicienii în insolvenţă li se aplică această măsură provizorie.
Acest fapt a fost statuat şi de mai multe decizii are Curţii Constituţionale, potrivit administraţiei prezidenţiale.“În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea administrativă a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public. (Decizia nr. 219/2015, Decizia nr. 62/2013, Decizia nr. 1.006/2012, Decizia nr. 539/2011, Decizia nr. 539/2010, Decizia nr. 1437/2009, Decizia nr. 48/2003)”.
Preşedintele a precizat şi efectele negative care ar putea apărea în cazul în care niciun funcţionar public nu va mai fi suspendat din exercitarea raporturilor de serviciu ca urmare a trimiterii în judecată, precum vulnerabilizarea funcţiei publice prin faptul că norma din legea de modificare ar dori mai degrabă protejarea funcţionarului public decât a funcţiei publice sau faptul că angajatorului îi este interzisă posibilitatea suspendării contractului de muncă.
De asemenea, preşedintele arată că măsura suspendării nu încalcă aspecte de legalitate în ceea ce priveşte funcţionarul public şi în completare menţionează caracterul cinstit cu care acesta ar trebui să îşi îndeplinească raporturile de serviciu.
“Pe lângă utilitatea practică a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, la conturarea unei soluţii legislative în materie trebuie avute în vedere, caracterul temporar al măsurii, precum şi faptul că aceasta nu conduce la discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de subiecte de drept, nu afectează exercitarea dreptului la muncă şi la alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau ocupaţiei şi nici nu încalcă prezumţia de nevinovăţie.
La toate acestea se adaugă şi aşteptările existente la nivelul societăţii privind etica, deontologia funcţionarului public. Din toate aceste perspective, considerăm că intervenţia legislativă prevăzută la Art. I pct. 18 şi pct. 22 din legea transmisă la promulgare nu se justifică.”
Un alt aspect sesizat de preşedintele Iohannis este cel al unei exprimări neclare a unei norme din legea de modificare care lasă loc pentru diferite interpretări în practică, iar folosirea portiţelor lăsate de legiuitor în formularea textului normativ nu este un subiect tocmai nemaiîntâlnit.
“În ceea ce priveşte aplicarea în timp a dispoziţiilor privitoare la suspendarea raporturilor de serviciu, apreciem că se impune şi reanalizarea art. II alin. (1) din legea transmisă la promulgare, întrucât prin utilizarea sintagmei „precum şi cu cele aduse prin prezenta lege” norma este lipsită de claritate putând genera interpretări diferite în practică, mai ales prin raportare la art. I pct. 22 din lege.”
În încheiere, pentru a se proteja funcţia publică şi pentru a se respecta criteriile care să asigure transparenţa, imparţialitatea, independenţa şi integritatea în exercitarea acesteia, preşedintele solicită a fi “reanalizate şi intervenţiile legislative prin care sunt modificate unele prerogative ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.) ce au drept consecinţă diminuarea influenţei sale în procesul de recrutare a funcţionarilor publici şi de management al funcţiei publice”.
