Primarii condamnaţi după preluarea mandatului ar putea fi obligaţi să plătească anticipatele
Pe masa Parlamentului a aterizat un proiect de lege inedit. Primarii condamnaţi definitiv după preluarea mandatului şi partidul care îi susţine în alegeri ar putea fi obligaţi să plătească alegerile anticipate.
Vot pe Legea Bugetului în Parlament, 16 decembrie 2015 (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Preşedintele Partidului Naţional Democrat, deputatul Daniel Fenechiu, a iniţiat un proiect de lege care, odată adoptat, îi va obliga pe edilii condamnaţi definitiv după preluarea mandatului să plătească costurile generate de declanşarea alegerilor anticipate. Dacă au candidat ca independenţi vor plăti singuri, sau în solidar cu partidul sau alianţa politică/electorală de care a fost susţinut.
"Recentele alegeri locale din 5 iunie 2016 au reliefat - şi nu pentru prima dată, o situaţie în care mai mulţi candidaţi aflaţi în cursul unor proceduri judiciare penale - urmăriţi penal sau chiar trimişi în judecată, unii dintre aceştia chiar aflaţi în arest preventiv, au candidat la funcţia publică de primar sau consilier, parte dintre aceştia fiind chiar aleşi.
Nu este firesc să cheltuim banul public pentru a organiza alegeri generate de vacantarea funcţiei de primar generate de condamnarea acestuia prin hotărâre judecătorească definitivă privativă de libertate, incompatibilitate sau pierderea drepturilor electorale stabilită prin sentinţă penală definitivă.
Responsabilizarea candidaţilor şi a partidelor/alianţelor care îi susţin este o prioritate pentru evoluţia democraţiei, iar respectul pentru banul public impune ca acesta să fie recuperat, ori de câte ori cheltuirea este generată de culpa cuiva", a explicat Daniel Fenechiu în expunerea de motive a proiectului său de lege.
Potrivit actului normativ, candidaţii ar urma să semneze declaraţii pe propria răspundere referitoare la existenţa sau inexistenţa problemelor din justiţie - fie că vorbim de probleme penale, fie că vorbim de situaţii de incompatibilitate ori conflict de interese constatate de ANI.
"În situaţia în care candidatul la funcţia publică de primar face obiectul unor proceduri judiciare penale ori se găseşte în stare de incompatibilitate sau conflict de interese constatat de ANI, acesta va indica în declaraţia pe propria răspundere infracţiunile pentru care este urmărit penal şi stadiul urmăririi penale/judecăţii şi/sau obiectul constatărilor ANI, precum şi angajamentul că, în ipoteza în care finalizarea procedurii judiciare ar genera vacantarea funcţiei de primar, obţinută în urma alegerilor, se obligă să suporte - singur, în situaţia unei candidaturi independente sau în solidar cu partidul/alianţa politică sau electorală care îl propune, în situaţia în care este propus de un partid sau alianţa politică/electorală, toate costurile generate de organizarea alegerilor anticipate", reiese din proiectul de lege semnat de Fenechiu.
Proiectul prevede că partidul sau alianţa politică sau electorală care au propus candidatul au obligaţia, sub sancţiunea respingerii înregistrării candidaturii, să prezinte o declaraţie semnată de liderul partidului sau persoanele împuternicite să reprezinte alianţa, prin care să confirme că au cunoştinţă de situaţia juridică a candidatului şi se obligă să suporte cu candidatul propus toate costurile generate de alegerile anticipate, dacă acesta va fi condamnat.
"Achitarea costurilor generate de organizarea alegerilor anticipate se face în temeiul unui ordin emis de prefect, în baza calculului întocmit de unitatea administrativ-teritorială în care a activat primarul al cărui mandat a încetat. Ordinul prefectului constituie titlu executoriu", se mai arată în proiectul de lege.
Legea lui Fenechiu, care este susţinută de alţi trei deputaţi independenţi, Blajut Viorel-Ionel, Deaconu Mihai şi Tănase Răzvan-Ionuţ, a fost depusă la Senat.
