Proiectul care interzice serviciilor să intervină în justiţie şi presă, respins pe repede înainte în Camera Deputaţilor. Ce e în spate?

SRI (Epoch Times România)
Loredana Diacu
08.05.2024

Deputaţii au respins pe repede înainte, cu voturile majorităţii parlamentare, proiectul de lege vizând reforma Serviciilor de informaţii iniţiat de deputatul independent Tudor Benga.

Proiectul îşi propunea, pe scurt, să vină cu o procedură transparentă de numire şi demitere a directorilor SRI şi SIE, să interzică Serviciilor secrete să mai intervină în justiţie şi presă, şi modifică dispoziţiile legale care permit Serviciilor să desfăşoare activităţi comerciale. În plus, proiectul propunea şi pârghii pentru un control eficient al Serviciilor, căci, spune Benga, în prezent nu există control civil real asupra acestora.

Deputatul acuză că majoritatea PSD-PNL (în jurul căreia s-au raliat UDMR-ul şi minorităţile) a vrut să evite cu orice preţ o dezbatere publică pe acest subiect atât de important într-o societate care încă poartă traumele cauzate de fosta Securitate ceauşistă. Trăim într-o ţară care a avut un număr uriaş de informatori şi unde Securitatea controla, omnipotentă, totul, aşa că să avem Servicii care să funcţioneze transparent este o reparaţie absolut necesară, punctează deputatul.

Intervievat de Epoch Times pe acest subiect, Benga a subliniat faptul că proiectul său a fost pus pe repede înainte pe agenda Camerei Deputaţilor pentru ca nu cumva să treacă prin adoptare tacită. For decizional pe acest proiect este Senatul însă Benga nu îşi face iluzii că acolo lucrurile se vor prezenta diferit.

"PSD, PNL-ul, UDMR şi minorităţile au votat toţi pentru respingere, iar restul, USR, AUR, Forţa Dreptei, neafiliaţi, toată lumea 'pentru', sau 'abţinere'", a declarat Benga pentru Epoch Time.

"Nici la Senat nu mă aştept să se întâmple nimic bun. E clar că, dacă au fugit atât de tare de dezbaterea asta la Camera Deputaţilor, vor fugi şi la Senat.

Diferenţa este că, la Camera Deputaţilor, fiind prima cameră sesizată, au fost presaţi să facă ceva cu proiectul, fiindcă intervine termenul de adoptare tacită. E posibil însă că la camera decizională - Senatul - să o îngroape printr-un sertar şi să nu mai auzim de ea ani de zile, cum se întâmplă, de exemplu, cu legea mea pentru finanţarea partidelor politice, care şi aceea zace în sertare de 5-6 ani de zile la camera decizională.

Deci, cred că ori va fi tot aşa, respinsă foarte repede, ori ţinută în sertare, dar, repet, eu cred că era o bună ocazie să discutăm cinstit şi deschis cu toată lumea la masa, pentru că, repet, umbra asta care planează nu este benefică. Oriunde discuţi cu oamenii pe stradă, discuţi cu oamenii în tot felul de contexte, şi cu think-tank-uri, şi cu oameni din business, şi cu oameni din toate mediile, pe şoptite tot mai mult se vorbeşte că, domnule, Serviciile fac şi desfac în economie, în presă. Şi nu e ok, asta e o umbră care planează şi care dăunează inclusiv serviciilor în sine, şi asupra reputaţiei oamenilor care lucrează acolo. Un stat funcţional are nevoie să-şi aducă în permanenţă societatea în dialog cu instituţiile sale pentru a reclădi încrederea de care e nevoie pentru ca statul în anul acesta să funcţioneze", a continuat deputatul.

Întrebat cum îşi explică faptul că proiectul a fost respins pe repede înainte şi fără dezbateri aşezate, Benga a punctat că "Partidele-Sistem" se opun tuturor reformelor reale ale statului. În plus, el a acuzat laşitatea conducerii Camerei Deputaţilor.

"Sunt două aspecte. Pe de o parte, separaţia asta în vot am mai văzut-o la o serie de alte proiecte ale mele, tot legate de reforma statului. Adică şi la reforma administrativ-teritorială şi pe problema comasării judeţelor, care iarăşi este o chestiune clară, despre care ştim toată ţara că trebuie făcută mai devreme sau mai târziu, a fost exact acelaşi split.

Adică Partidele-Sistem, PSD, PNL-ul, DMR plus minorităţile care, constant, joacă cu ei, au votat 'împotriva' reformei iar restul eşichierului politic 'pentru'. Deci, din punctul ăsta de vedere, se vede o falie destul de clară între Partidele Vechi, Partidele Sistem care au guvernat ţara asta 30 şi ceva de ani de zile şi care vor să-şi menţină status quo-ul şi tot restul eşichier politic. Acum, pe de altă parte, strict punctual, vizavi de graba cu care au făcut-o pe subiectul acesta cu reforma serviciilor, eu, sincer, nu pot să-mi explic altfel decât prin laşitatea şi fuga de dezbaterea conducerii Camerei Deputaţilor.

Eu, la prima şedinţă de comisie, n-am primit nici măcar un email care să-mi anunţe că are loc dezbaterea în Comisia de Apărare. După aceea a fost băgată tot aşa, în ultima clipă, pe ordinea de zi, în ultima şedinţă de dinainte de vacanţa de 1 mai şi de Paşte. Iar după aia, din cauză că n-au reuşit să strângă voturile necesare pentru respingere, că era lege şi aveau nevoie de majoritate de 166, şi le-a lipsit un vot, au băgat-o iarăşi pe repede înainte săptămâna asta. Deci e cât se poate de limpede că fug de această dezbatere şi, pur şi simplu, cred că e laşitate politică la mijloc, nu este altceva. Pur şi simplu, partidele astea mari vor să fugă de temele care sunt mari şi sunt importante", a opinat Benga.

Chestionat de ce/cine se tem Partidele Sistem, Benga a răspuns că, din punctul lui de vedere, vechile partide care deţin puterea de decenii, pur şi simplu, "nu vor să îşi asume în vreun fel sau altul poziţii clare pe subiectele mari, nu vor ca acea dezbatere să fie publică". Deputatul a ţinut să mai atragă atenţia că marea problema care se ridica la ora actuală e că nu există cu adevărat un control civil asupra Serviciilor.

"Pur şi simplu nu vor ca societatea să ia parte şi să deschidă nişte teme despre care ei ştiu că sunt importante şi că dor, dar preferă să le ţină ascunse. Nu, nu cred că le mai este teamă de servicii. Pur şi simplu, este o chestiune de laşitate politică şi de încercare de a ţine foarte, foarte sub control agenda de dezbatere publică", a declarat Benga.

Întrebat de ce crede el totuşi că "Patidele-Sistem" nu doresc să facă publice astfel de teme şi dacă suspectează o "cârdăşie" a acestora cu serviciile, Benga a răspuns:

Hai să fim foarte clari vizavi de chestii. Eu nu plec de la premiza că serviciile sunt absolut bune sau absolut rele, Serviciile sunt şi ele nişte instituţii ale statului. Şi, ca în orice instituţie a statului, sunt şi acolo oameni care îşi fac treaba cu profesionalism şi dedicaţie, şi sunt şi acolo oameni care se urcă pe nişte ierarhii şi care folosesc puterea în scopuri mai mult sau mai puţin personale. Problema structurală şi cum să zic, eu am spus-o şi am fost cât se poate de limpede vizavi de chestia asta ...Într-o ţară ca România, una la mână, există o problemă structurală atunci când ai bagajul fostei securităţi şi a unei societăţi care a trăit cu un milion de informatori. Aceste instituţii - serviciile de informaţie, serviciile secrete - pleacă automat cu un deficit major de încredere în faţa populaţiei şi e normal să fie aşa.

Pe de altă parte, şi iarăşi am spus-o şi e un lucru care cred că trebuie reamintit, eu sunt de părere că serviciile au fost nişte instituţii cheie în ceea ce a însemnat accederea României în structurile nordatlantice, deci în NATO şi în UE.

Locul în care vreau să ajung este însă următorul: nu există control civil real pe serviciile de informaţie din România.

Există o singură instituţie civilă care are influenţă asupra Serviciilor şi putere şi anume Preşedinţia. Dar preşedinţia României este un singur om. Deci controlul parlamentar, care este nominal controlul civil asupra Serviciior de informaţie, în România, este o glumă, de fapt.

Şi, dacă te uiţi şi la modul în care nu există rapoarte de activitate, nu există niciun mod real în care comisiile curente, chipurile de control, a SIE, a SRI, să pună realmente presiune în anumite momente sau să aducă în lumină publică anumite teme de dezbatere sau... Nu există ideea asta de control şi de echilibru de putere acolo. De aici pleacă problema. Avem în Constituţie un control strict formal al Parlamentului pe Serviciile de informaţie, dar care, dacă te uiţi în practică, nu există, şi există o singură instituţie civilă care are influenţă asupra Serviciilor, dar care, fiind un singur om, de multe ori poate alege să folosească puterea Serviciilor în interes propriu.

Iar, mai departe, peste tot în lume, instituţiile publice, dacă nu sunt echilibrate şi controlate, încearcă să-şi crească propria influenţă şi propriul rol. E un lucru care se întâmplă cu toate instituţiile din lumea asta. De asta ai nevoie de echilibru al puterilor în stat, de asta ai nevoie de control real, de asta ai nevoie de control civil real şi de asta eu evit în toată discuţia politică să spun că unii-s răi şi alţii-s buni, că unora le e frică de Servicii şi altora nu, dar realitatea României este că se vorbeşte tot mai mult şi tot mai pe şoptite despre ceea ce fac şi desfac Serviciile, iar lucrul ăsta este rău şi pentru stat, şi pentru societate, şi pentru oamenii profesionişti din Servicii în sine şi pentru activitatea Servicilor în sine.

Ce prevede, în esenţă, proiectul iniţiat de Tudor Benga

- o procedură de numire şi demitere a directorilor transparentă şi unitară, comună tuturor serviciilor de informaţii independente care include comisia de control parlamentar în evaluarea managementului serviciilor;

- îmbunătăţirea şi eficientizarea controlului parlamentar prin crearea unei comisii unice de control, constituită pe principiul pluralismului politic şi extinderea atribuţiilor acesteia;

- crearea unui corp de specialişti denumit Consiliul de Specialitate în domeniul activităţii serviciilor de informaţii, care să ofere un plus de expertiză controlului parlamentar;

- modificarea dispoziţiilor legale care permit serviciilor să desfăşoare activităţi comerciale şi să înfiinţeze entităţi juridice în diverse domenii;

- stabilirea în mod direct a interdicţiilor pentru serviciile de informaţii de a desfăşura activităţi în domeniul justiţiei, presei şi parlamentului.

Proiectul de lege poate fi consultat aici.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor