Protest la Miercurea Ciuc. Se cere schimbarea Constituţiei şi autonomia aşa-zisului "Ţinut Secuiesc"
În jur de 500 de persoane din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, între care şi reprezentanţi ai Gărzii Maghiare, au participat, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, la un miting organizat de Partidul Civic Maghiar, în cadrul căruia au cerut schimbarea Constituţiei, autonomia aşa-zisului "Ţinut Secuiesc" şi declararea limbii maghiare ca limbă oficială în zonă.
Aşa-zisul Ţinut Secuiesc (Ioana Florea Nuţ / Epoch Times România)
Potrivit Mediafax, manifestarea a început cu un program artistic, fiind rememorate evenimentele din 1918, şi a continuat cu citirea în limbile maghiară, română şi engleză şi adoptarea unei petiţii "pentru schimbarea Constituţiei şi doleanţele comunităţii maghiare" adresată Guvernului Cioloş.
"La 1 decembrie 1918, românii adunaţi la Albă Iulia, odată cu proclamarea Unirii Ardealului cu România, au adoptat o rezoluţie în care au promis libertate deplină tuturor popoarelor conlocuitoare. Aliniatul 1 al punctului 3 prevede deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor care îl alcătuiesc. (...)
Considerăm că, odată cu obligaţia morală asumată, a sosit timpul creării unei baze juridice a acestor promisiuni. În numele PCM, ne exprimăm convingerea că România, ca stat naţional, unitar, îşi poate îndeplini menirea numai odată cu garantarea democraţiei şi respectarea drepturilor tuturor minorităţilor şi ale comunităţilor conlocuitoare. În acest scop cerem includerea în Constituţia României a principiilor formulate la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia", se precizează în petiţie.
Ce vrea comunitatea maghiară? PCM a înaintat autorităţilor române "ca amendament la proiectul de revizuire a Constituţiei" cinci puncte despre care susţin că reprezintă doleanţele comunităţii:
1. România este un stat suveran, indivizibil naţional al românilor şi al comunităţilor naţionale autohtone convieţuitoare.
2. Comunităţile naţionale istorice şi autohtone din România sunt factori constituanţi ai statului român.
3. Proclamaţia de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 este fundamentul moral şi istoric juridic al egalităţii naţionale şi libertăţii naţionale etnice din România.
4. Comunităţile naţionale istorice şi autohtone recunoscute din România sunt acele comunităţi care convieţuiesc cu poporul român de minimum 100 de ani, respectiv de la crearea României moderne.
5. Drepturile comunităţilor naţionale autohtone din România sunt garantate prin lege organică în măsură şi în funcţie de voinţa legitim exprimată a comunităţii în spiritul Proclamaţiei de la Alba Iulia, conform normelor şi standardelor europene în materie şi cu respectarea integrităţii teritoriale a României".
"Stimate domnule prim-ministru, sperăm că apreciaţi atitudinea noastră maxim democratică pe care o purtăm timp de 96 de ani, respectiv în acel sfert de veac care a trecut de la Revoluţia din Decembrie 1989, timp în care noi totdeauna am formulat doleanţele noastre respectând principiile dreptului, cu referiri la recomandările internaţionale, precum şi la exemplele europene în materie.
Într-o democraţie şi într-un stat de drept, cerinţele comunităţii sunt ascultate şi respectate, aşa să fie şi în România!", se mai afirmă în finalul petiţiei semnate de liderul PCM, Biro Zsolt.
Petiţia, care a fost tradusă şi în germană şi franceză, va fi trimisă prefectului judeţului Harghita, premierului Dacian Cioloş, Guvernului, precum şi tuturor ambasadelor de la Bucureşti.
