Reînvestirea şefei DNA - controverse. "Procedura aleasă de Prună, dedicată unei singure persoane"

Decizia ministrului Justiţiei, Raluca Prună, de a propune reînvestirea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, stârneşte controverse. UNJR contestă procedura "inedită" aleasă de ministru, dedicată unei singure persoane, cu titlu de excepţie, fapt ce contravine şi recomandărilor Comisiei Europene.
Dana Gîrbovan
Dana Gîrbovan (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a trimis, miercuri, o scrisoare secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care a solicitat să amâne intervievarea Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef DNA "până în momentul în care Ministerul Justiţiei va face publice atât criteriile pe care le-a avut în vedere la înaintarea acestei propuneri, cât şi motivele pentru care această procedură nu a fost folosită pentru restul funcţiilor aflate într-o situaţie similară".

"UNJR subliniază faptul că propunerea Ministrului Justiţiei privind reînvestirea doamnei Laura Codruţa Kovesi în această funcţie a fost făcută fără a se urma o procedură clară, deschisă şi predefinită, aşa cum a cerut nu doar sistemul judiciar, ci şi Comisia Europeană în ultimele rapoarte MCV", se arată în scrisoare.

Judecătorii au făcut trimitere la raportul MCV pe 2015, care menţionează că "în 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie şi atât procesul, cât şi rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menţine procesul de reformă într-o perioadă de schimbări.

"Posturile de preşedinte al Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie, de procuror general şi de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt toate posturi care necesită proceduri clare, deschise şi predefinite", se mai arată în raportul MCV.

Totodată, UNJR a mai amintit că, pe data de 29 februarie, Comisarul European Vera Jourova, întrebată despre această numire, a declarat: "Cred că aceasta este decizia ministrului Justiţiei şi nu aş vrea să mi-o asum. Pentru mine, dacă este permisă de actualele reguli, dacă regulile sunt transparente şi binecunoscute de public, poate fi făcut aşa."

Mai mult, inclusiv Ministrul Justiţiei Raluca Prună, întrebată despre numirea sau reînvestirea următorului procuror-şef DNA, a precizat, pe data de 22 decembrie 2015, că va face o procedură transparentă.

"Eu înţeleg din motive de transparenţă să fac publice criteriile de profesionalism, integritate, performantă, astfel încât să fiu împăcată cu propunerile pe care le pun pe masă CSM-ului şi, finalmente, pe masa preşedintelui. Nu voi face o procedură complicată, pentru că la aceste funcţii de conducere în parchete nu vorbim de concursuri. Am obligaţia morală, şi am să fac asta, să merg personal în ţară, la curţile de apel şi la parchetele de pe lângă curtea de apel să-i încurajez pe cei integri şi foarte buni să-şi depună candidatura", a spus Raluca Prună.

O înţelegere politică?

"Este neclar ce a făcut-o pe Ministrul Justiţiei Raluca Prună să îşi încalce propriile afirmaţii şi recomandările Comisiei Europene, însă acest fapt a creat aparenţa unei înţelegeri politice, prin care rolul CSM în această procedură devine practic lipsit de relevanţă. Această aparenţă este întărită şi de faptul că ministrul Prună a afirmat că deja Preşedintele Iohannis este de acord cu numirea, deşi doamna Laura Codruţa Kovesi încă nu a primit avizul CSM", a subliniat UNJR.

Procurorii sunt magistraţi şi parte a autorităţii judecătoreşti, autoritate care e condusă de lege, reguli, proceduri şi guvernată de transparenţă. Independenţa procurorilor, la fel ca cea a judecătorilor, are şi o latură de aparenţă: nu e suficient să spui ca magistrat că eşti independent, trebuie să se şi vadă că eşti independent, se afirmă în scrisoare.

"Exact această aparenţă de independenţă este pusă la îndoială în acest caz, când pentru o singură persoană din conducerea parchetelor, ministrul Justiţiei Raluca Prună a decis să facă excepţie de la practica anterioară şi recomandările Comisiei Europene, propunându-o pe doamna Laura Codruţa Kovesi pentru un nou mandat la conducerea DNA fără «proceduri clare, deschise şi predefinite»", argumentează judecătorii.

Judecătorii au arătat că mai există şi alţi procurori şefi, chiar în DNA, al căror mandat expiră în curând. "În acest context nu se justifică de ce procedura inedită aleasă de Ministerul Justiţiei este dedicată unei singure persoane, cu atât mai mult cu cât rezultatele unei instituţii au în spate eforturile întregii echipe de conducere."

"În situaţia în care există mai multe persoane în situaţii identice, o astfel de excepţie, privind o anumită persoană, nedublată de o motivare transparentă, obiectivă şi rezonabilă a acestei alegeri, constituie nu doar un tratament discriminatoriu, dar pune din nou sub semnul întrebării şi sub auspicii politice numirea procurorului şef DNA, fapt ce contravine în mod evident recomandărilor din MCV, asumate ca atare de România", au subliniat judecătorii.

UNJR militează pentru "excluderea oricărei înţelegeri politice în numirea în funcţii de conducere la vârful parchetelor, solicitând în mod constant ca aceste numiri să fie consecinţa unui proces transparent, obiectiv şi care să asigure egalitate de şanse tuturor candidaţilor".

"Crearea de excepţii de la reguli şi proceduri, indiferent de persoana implicată, crează un precedent periculos şi vulnerabilizează, în cazul de faţă, atât DNA-ul cât şi persoana care doreşte să-l conducă", se mai afirmă în scrisoare.

Amintim că ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis CSM pe 29 februarie propunerea de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al DNA, iar numirea sa este aproape sigură în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a dat de înţeles acest lucru, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

"Cred că rezultatele de la DNA vorbesc de la sine", declara atunci Iohannis.