Banii noştri rămân la corupţi. Va rezolva noul şef ANAF problema recuperării prejudiciilor din dosare?
ANAF recuperează un procent infim din prejudiciile de sute de milioane de euro din dosarele penale, în ciuda faptului că instanţele de judecată au pronunţat decizii definitive în acest sens.
Laura Kovesi la bilanţul activităţii DNA, 25 februarie 2016 (Epoch Times România)
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, este nemulţumită de lipsa de performanţă a Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), instituţie responsabilă de recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie - un element extrem de important pentru descurajarea acestui fenomen care a cangrenat România.
"Explicaţii pentru modul în care se execută sau nu hotărârile judecătoreşti definitive cred că trebuie să dea instituţiile financiare. Ele nu funcţionează în subordinea DNA, încât eu să fac o evaluare a activităţii lor. Ştim că la ANAF a fost numit un nou preşedinte. Sper că vom avea mai multe informaţii de acum încolo. Ce este important? Ca toate hotărârile judecătoreşti rămase definitive să fie executate.
În cursul anului trecut, am semnalat că sunt 310 milioane de euro, bani care ar fi trebuit să treacă în proprietatea statului român. La începutul acestui an, suma a crescut, pentru că sunt încă 210 milioane euro care ar trebui să fie confiscate, urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive. Nu vorbim despre nişte sume doar aşa ca să dăm cifre. Aceste sume sunt, de fapt, bani care trebuie să intre în bugetul statului", a declarat Kovesi, într-un interviu acordat Agerpres.
Şefa DNA a explicat că aceştia sunt banii cetăţenilor şi este foarte important ca statul român să investească efortul necesar şi resursele pentru a recupera aceste sume de bani. Mai mult, ar trebui recuperate şi eventuale dobânzi sau eventuale produse pe care aceste bunuri şi aceşti bani sechestraţi le-au produs de-a lungul timpului.
"Până la urmă, sunt bani care trebuie să intre în bugetul de stat şi care trebuie folosiţi în scopurile în care se utilizează banii publici", a adăugat Kovesi.
Şi asta nu e tot pentru că vin şi alte dosare din urmă, iar unele dintre prejudiciile care ar trebui să fie recuperate sunt enorme. Spre exemplu, procurorii DNA au în caz în care prejudiciul se ridică la 300 de milioane euro, însă momentan dosarul este în fază de judecată.
Dacă mai adugăm şi faptul că, în afară de prejudiciile din dosarele instrumentate de DNA, o situaţie similară există şi la DIICOT, precum şi la toate structurile de parchet din România, putem lesne constata că situaţia este dezastruoasă.
