România, ţara în care nu se mai fură ca-n codru, ci se fură codrul direct. Pădurea Trivale

Pădurea Trivale, cândva mândrie a oraşului Piteşti.
Pădurea Trivale, cândva mândrie a oraşului Piteşti. (Jurnalul de Argeş)

Renumită drept ţara unde se fură ca-n codru, România a ajuns, de-a lungul anilor, ţara unde chiar şi codrii sunt furaţi. Mărturie a acestei triste realităţi stă cazul Pădurii Trivale, pădure declarată monument al naturii în 1939 şi mândrie a oraşului Piteşti. Până acum câţiva ani - căci, în prezent, Trivale a ajuns un paradis al rechinilor imobiliari.

Împroprietăriri ilegale, urmate de defrişări au transformat pădurea simbol a oraşului Piteşti într-o sursă de înavuţire pentru băieţii deştepţi, acoliţii şi slujbaşii lor, reiese dintr-o amplă serie de investigaţii publicate de jurnaluldearges.ro

Cu concursul unor oficiali care au beneficiat şi ei de pe urma ilegalităţilor comise, aproape 200 de hectare de pădure au fost nu retrocedate căci ar fi impropriu spus, ci date unor persoane care avuseseră cândva păduri dar nu în Trivale ci în alte localităţi. Hectarele au intrat ulterior pe mâna afaceriştilor. Ciozvârte mai mari sau mai mici de la marele festin au ajuns şi în posesia unor funcţionari care au făcut ilegalităţile posibile.

Prejudiciul, calculat doar la valoarea masei lemnoase, a fost estimat la 360 miliarde lei vechi, la aceasta adaugându-se însă şi prejudiciile de mediu. Acestea, ca şi oxigenul de care piteştenii sunt privaţi prin tăierea pădurilor intră la categoria daunelor imposibil de cuantificat.

Mecanismul împroprietăririlor. Cum ţi se restituie ce n-ai avut nicicând

În jur de 15-20 de persoane care revendicaseră păduri au fost împroprietărite în baza legii Legii 247/2005, în zona Trivale unde metrul pătrat valorează sute de euro.

Problema care se ridică însă este că punerile în posesie făcute în Parcul Trivale sunt ilegale, susţine jurnaluldearges.ro, pe motiv că încă dinainte de venirea comunismului, pădurea a fost a statului, nicidecum a celor împroprietăriţi de autorităţi care au deţinut cândva păduri, însă pe cu totul alte amplasamente, unde miza imobiliară era zero.

De altfel, la începutul lui 2015, Gheorghe Davidescu, fostul prefect şi director al Direcţiei Silvice Argeş a pus la dispoziţia redacţiei jurnalului de Argeş o hartă din 1943 ce dovedeşte că suprafaţa retrocedată din pădurea simbol a Piteştiului se afla în proprietatea statului.

Acelaşi Gheorghe Davidescu le-a explicat jurnaliştilor argeşenidosarul prin care pădurea Trivale urma să fie declarată arie protejată a fost făcut dispărut la Bucureşti, la Ministerul Mediului. Asta după ce miniştrii USL - Rovana Plumb şi Daniel Constantin - au făcut potecă în Argeş, în campania electorală din 2012, promiţând că se vor bate, dacă vor veni la putere, să sprijine acest proiect al declarării pădurii Trivale ca arie protejată.

Ilegalităţile au fost confirmate şi de Curtea de Conturi care a dat publicităţii un raport din care reieşea că circa 192 ha din pădurea simbol a Piteştiului au fost înstrăinate ilegal, cu complicitatea autorităţilor judeţene.

Raportul de audit al Curţii de Conturi a României, devastator la adresa Comisiei Judeţene de Fond Funciar, evidenţiază retrocedarea ilegală a sute de hectare din pădurea-simbol a Piteştiului, către persoane cărora normal ar fi fost să li se reconstituie dreptul de proprietate în localităţile Răteşti, Poiana Lacului, Băbana, Bascov sau Miceşti.

"Amplasamentele fostelor proprietăţi solicitate nu s-au identificat în teren, nu s-a constatat dacă sunt libere, nu s-au propus amplasamente vecine dacă cele solicitate erau ocupate prin puneri în posesie anterioare ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, ci s-a trecut pur şi simplu la atribuirea de amplasamente în UP II TRIVALE. Şi mai grav este faptul că s-au reconstituit drepturi de proprietate în pădurea TRIVALE fără a exista înscrisuri doveditoare din care să rezulte că autorul deposedat, în numele căruia se făcea solicitarea, a deţinut cu adevărat terenuri forestiere, suprafaţa deţinută şi amplasamentul acesteia. În unele cazuri nu existau dovezi certe nici în ceea ce priveşte calitatea de moştenitor a solicitantului. S-au făcut reconstituiri după autori diferiţi, deşi autorul deposedat era unul singur, în scopul de a se trece peste limita de 10 ha pădure impusă de legislaţia în vigoare la acea dată. Prin aceste metode, s-au reconstituit drepturi de proprietate în UP II TRIVALE în suprafaţă de 192,5 ha deşi această pădure a fost dintotdeauna a statului şi, prin urmare, nu a putut fi deposedat abuziv niciun fost proprietar particular“, constată raportul Curţii de Conturi. Mai multe informaţii aici şi aici.

De asemenea, două note de control întocmite de specialişti din Direcţia de Inspecţii Silvice şi Cinegetice din cadrul Ministerului Agriculturii şi Pădurilor constata puneri în posesie în Unitatea de producţie II Trivale, fără respectarea prevederilor legale, cu concursul comisiilor locale, Comisiei Judeţene Argeş şi Ocolului Silvic Piteşti.

Din notele de control se mai pot concuziona următoarele:

- Comisia locală a Municipiului Piteşti de aplicare a legilor fondului funciar a propus validarea unor suprafeţe de teren forestier în Unitatea de Producţie II Trivale pentru unii solicitanţi care nu au anexat la cererile de retrocedare fotocopii de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate, fără a verifica autenticitatea actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, fără a verifica autenticitatea actelor doveditoare privind proprietatea şi/sau calitatea de moştenitor a solicitanţilor. A emis procese-verbale de punere în posesie în lipsa proprietarilor sau în lipsa unor împuterniciţi ai acestora.

- Ocolul Silvic Piteşti nu a întreprins măsuri legale pentru a preîntâmpina punerea în posesie a suprafeţelor de fond forestier aparţinând Statului, nu a ţinut evidenţa mişcărilor de suprafaţă din amenajările silvice, fapt care a dus la punerea în posesie a unor suprafeţe de fond forestier mai mari decât cele ale subunităţii de producţie sau a unor suprafeţe inexistente în amenajamentul silvic. Suprafeţele validate de către Comisia Judeţeană Argeş au fost puse la dispoziţia Comisiei locale de către ocol şi apoi puse în posesie în Unitatea de Producţie II Trivale, fără să stabilească vechiul amplasament şi implicit fără să se dovedească dacă terenul este liber sau atribuit ilegal altor persoane.

Notabil este că toate împroprietăririle din Trivale au la bază o serie de protocoale încheiate între Ocolul Silvic Piteşti, reprezentat de fostul şef de ocol Sorin Ştefănescu şi comisiile locale de fond funciar din Piteşti, Bascov, Poiana Lacului, Miceşti, ba chiar şi din Răteşti, prin care Ocolul lui Ştefănescu a permis punerea în posesie de către comisiile respective în Parcul Trivale a mai multor persoane, cu suprafeţe care însumează şi 50 ha, mai arată sursa citată.

Acelaşi Sorin Ştefănescu i-a ajutat ulterior pe cei intraţi în posesia terenurilor să fenteze legea astfel încât pădurea să nu mai fie pădure şi să se poată tăia. Deşi pare incredibil, acest lucru s-a întâmplat, însă, despre mecanismul defrişărilor şi cel al transformării pădurilor în teren construibil, la care a pus umărul şi directoarea Agenţiei de Mediu, va invităm să citiţi în următoarele articole dedicate neregulilor din Trivale.

Episodul următor va avea în centru un caz ilustrativ pentru modul halucinant în care s-a "retro"cedat pădurea Trivale şi anume transferul a 32,8 ha de pădure ale Ilenei Brătianu din comuna Răteşti în Trivale, pentru ca în final acestea să fie vândute de un magnat local cu 2,3 milioane euro unei firme cu capital evreiesc.

Va urma

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne