Să nu ne izolăm de natură

Preţ de milenii, am mers dintotdeauna mână în mână cu natura, însă evoluţia tehnologică şi-a lăsat amprenta grea şi pe această interdependenţă durabilă. În ultimii cincizeci de ani, ne-am pierdut treptat contactul cu natura, devenind victime ale urbanizării.

În prezent, mai mult de jumătate din populaţia globului trăieşte în zone urbane şi este nevoită să facă faţă unui stres continuu. Probabil, depresia constituie un deziderat inconştient al omului pentru un stil de viaţă interconectat cu natura.

Cercetătorii de la Universitatea Liberă din Amsterdam au studiat istoricul bolii în cazul a 350 000 de persoane. Oamenii de ştiinţă au dorit să verifice starea de sănătate a oamenilor care au trăit, mai mult de un an, în apropierea zonelor verzi. Studiul a constatat că proximitatea spaţiilor verzi a avut un impact pozitiv asupra a 15 din 24 de maladii. Sănătatea oamenilor s-a îmbunătăţit în ansamblu, iar nivelul afecţiunilor asociate cu depresia şi anxietatea s-a diminuat semnificativ.

Experţii din cadrul Universităţii de Mediu din Illinois au decis să studieze în continuare gradul de influenţă a naturii asupra sănătăţii umane. Descoperirile savanţilor au confirmat faptul că natura joacă un rol important în menţinerea sănătăţii noastre.

S-a constatat, că persoanele care trăiesc în apropierea pădurii sunt mai comunicative şi mai receptive. În zonele verzi nivelul de agresivitate, depresie şi criminalitate este mai scăzut. Proximitatea naturii contribuie la un nivel mai ridicat de activitate, recuperare precoce după intervenţiile chirurgicale, normalizarea zahărului în sânge, îmbunătăţirea funcţionării sistemului imunitar, etc. Dacă simţiţi nevoia să petreceţi mai mult timp afară, vă recomandăm să faceţi o plimbare în pădure. Plimbările pedestre întăresc sistemul imunitar şi cardiovascular, protejează împotriva diabetului şi vă ajută să daţi jos câteva kilograme în plus.

În timpul mersului pe jos, nivelul de ardere a grăsimilor atinge 40-60%. Această proporţie este chiar mai mare decât în timpul jogging-ului. Mersul pe jos sporeşte metabolismul şi reduce riscul de traumatizare. Plimbările pedestre sporesc performanţa şi rezistenţa fizică a organismului.

Dacă doriţi rezultate şi mai bune în acest sens, vă recomandăm să mergeţi la munte. Aerul de munte conţine o cantitate mare de ioni negativi şi fitoncide. Aerul de munte poartă sarcini electrice negative pe particulele moleculelor. Aceste molecule se numesc ioni negativi de aer şi joacă un rol extrem de important pentru organismul uman.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că ionii negativi de aer, pătrunzând în plămâni, încarcă sângele, cresc activitatea sistemului imunitar şi contribuie la menţinerea tinereţii. Ionii de aer sunt antioxidanţi. Acţiunea lor previne dezvoltarea bolilor de cancer.

În locuinţele şi birourile noastre concentraţia de ioni depăşeşte foarte rar 100-200 ioni negativi pe centimetru cub (norma este de 600 ioni negativi pe centimetru cub). Lipsa de ionizare duce la o insuficienţă constantă de oxigen, performanţă redusă, pierdere de concentrare, oboseală şi afectarea imunităţii.

Pentru comparaţie: concentraţia de ioni în pădure este de aproximativ 2500 - 3000 i. n. pe cm cub, după furtună 2000 – 4000 i. n. pe cm cub, aerul de mare - de până la 4000 i. n. pe cm cub, zonele montane - 8000 - 12 000 i. n. pe cm cub.

Cercetătorii de la Universitatea din Colorado şi Şcoala de Medicină pentru Sănătate Globală din Harvard sunt de părere că persoanele care trăiesc în zonele muntoase, au o speranţă de viaţă mai mare. Din douăzeci de state, cei mai mari indicatori ai speranţei de viaţă au fost observaţi în statele Colorado şi Utah. Aceste regiuni sunt situate la o altitudine de 1800 de metri deasupra nivelului mării. Speranţa de viaţă în aceste zone este cu câţiva ani mai mare decât la oamenii care trăiesc la nivelul mării.

Cercetătorii asociază acest fapt cu presiunea parţial scăzută de oxigen, ce duce la activarea unor gene responsabile de creşterea noilor vase de sânge şi îmbunătăţirea schimbului de substanţe al muşchiului inimii. În plus, datorită acţiunii unor doze mai mari de radiaţii UV, are loc o producţie intensă de vitamina D.