Şefa Băncii Centrale a Rusiei cere ca resursele să nu fie irosite pentru susţinerea companiilor care înregistrează pierderi şi să fie lăsate să dispară

Aşa-numita restructurare economică din Rusia s-a lovit de un deficit de resurse, aşa că este timpul să încetăm să le mai cheltuim pentru susţinerea proiectelor şi companiilor neprofitabile, a propus preşedinta Băncii Centrale, Elvira Nabiullina.

“Dacă economia funcţionează cu resurse materiale şi de muncă limitate, probabil că nu este cel mai potrivit moment să insistăm asupra realizării unor proiecte a căror rentabilitate se obţine doar prin finanţare ieftină. Este evident că aceasta nu reprezintă cea mai chibzuită utilizare a oportunităţilor de investiţii disponibile”, a declarat ea în Duma de Stat, citată de The Moscow Times.

Preşedinta Băncii Centrale a Rusiei i-a îndemnat pe oficiali şi directori să nu se teamă de concedieri în cadrul companiilor aflate în dificultate. Sondajele în rândul mediului de afaceri arată că gradul de utilizare a capacităţilor de producţie se apropie de recordurile de anul trecut, iar şomajul, potrivit datelor Rosstat, se menţine pentru al doilea an consecutiv la un minim istoric – 2,2% anul trecut şi în primele trei trimestre ale acestui an.

Concedierile au loc în toată ţara, “acest lucru este întotdeauna dureros”, dar, din moment ce şomajul nu creşte, “înseamnă că oamenii îşi găsesc de lucru la alte întreprinderi”, consideră Nabiullina.

Însă “este o întrebare foarte importantă dacă este necesar să susţinem proprietarii întreprinderilor ineficiente pentru a păstra tocmai acele locuri de muncă, dacă acestea produc bunuri care generează pierderi”, a continuat ea.

Cheltuielile uriaşe pentru război au accelerat inflaţia şi au obligat Banca Centrală să menţină o rată de referinţă ridicată, ceea ce s-a dovedit a fi peste puterile multor companii.

Economia s-a divizat în două: o parte în creştere, legată de complexul militar-industrial şi de comenzile de stat, şi restul, care se contractă sau, în cel mai bun caz, stagnează. În sectorul civil, excluzând industria petrolieră, producţia din septembrie s-a situat aproximativ la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2025 şi a fost cu 2,6% mai mică decât media lunară din 2024, estimează centrul de analiză CMACP, apropiat de Kremlin.

Banca Centrală a numit acest fenomen o redistribuire a resurselor de la companiile slabe către cele mai puternice. Despre acelaşi lucru a vorbit anul trecut şi preşedintele VTB, Andrei Kostin:

“Dacă nu începem să restructurăm economia, să închidem unităţile de producţie ineficiente, vom avea atât o penurie de forţă de muncă, cât şi costuri în creştere şi aşa mai departe. Prin urmare, poate ar trebui să ne gândim la acest lucru”.

Bancherul de stat a dat ca exemplu sectorul cărbunelui. Acesta nu reuşeşte să iasă din pierderi de trei ani: în primele nouă luni, pierderile s-au ridicat la 179 miliarde de ruble, iar doar 36,7% dintre companii au înregistrat profit.

“Haideţi să fim sinceri: de ce ne trebuie să producem atât de mult cărbune? <…> Orice metodă de exploatare minieră este ineficientă”, a spus Kostin.

Există şi alte exemple. “Avem o mulţime de întreprinderi care trăiesc pe cheltuiala statului şi nu pot asigura rentabilitatea”, numeroase companii ineficiente consumă sume uriaşe de bani de la stat, iar “avioanele nu zboară, multe lucruri stau pe loc”, se plângea Kostin.

Într-o poziţie intermediară se află sectoarele şi întreprinderile care beneficiază de sprijin de stat, de exemplu, credite preferenţiale. Conform datelor Băncii Centrale, băncile au acordat astfel de credite în valoare de aproape 5 trilioane de ruble. În plus, s-au acordat credite ipotecare preferenţiale în valoare de peste 13 trilioane de ruble, pe care fondatorul IRN, Oleg Repchenko, le-a numit, în cadrul conferinţei Expert RA, un sprijin nu pentru oameni, ci pentru constructori. Toţi ceilalţi plătesc pentru asta, a subliniat Banca Centrală: contribuabilii – prin subvenţii bugetare; iar debitorii “fără facilităţi” – prin rate de dobândă de piaţă mai mari.

Prin urmare, folosind expresia plastică a economistului-şef al agenţiei Expert RA, Anton Tabah, în prezent, în Rusia nu există două, ci trei segmente ale economiei: “cei care sunt întreţinuţi din bani publici”, “cei care beneficiază de anumite privilegii”, chiar dacă nu în condiţii de piaţă, şi “toţi ceilalţi… care tremură şi ajung în faliment”.