Semnale la nivel de Servicii. Legile Big Brother trebuie refăcute şi adoptate urgent

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei a afirmat vineri seară, la Gândul, că legile Big-Brother, declarate neconstituţionale în forma în care au fost adoptate de Parlament, trebuie reluate şi refăcute ţinând cont de observaţiile Curţii Constituţionale, după care se impune ca acestea să fie adoptate rapid, chiar şi prin ordonanţă de urgenţă.
Monica Macovei, 11 ianuarie 2015 la anunţarea platformei M10 (Epoch Times România)
Loredana Diacu
07.02.2015

UDPATE - "Ieri, la Gandul live, am afirmat că aşa numitele legi Big Brother trebuie reluate şi refăcute ţinând cont de observaţiile Curţii Constituţionale, iar apoi adoptate rapid, inclusiv prin OUG.

Mi s-a atras atenţia că 1) legile acestea nu pot fi adoptate prin OUG şi 2) chiar dacă s-ar putea, asta înseamnă că se poate eluda un viitor control de constituţionalitate (şi avem deja nenumărate astfel de experienţe). Sunt de acord cu ambele critici şi le însuşesc", scrie Monica Macovei pe contul său de Facebook.

***

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei a afirmat vineri seară, la Gândul, că legile Big-Brother, declarate neconstituţionale în forma în care au fost adoptate de Parlament, trebuie reluate şi refăcute ţinând cont de observaţiile Curţii Constituţionale, după care se impune ca acestea să fie adoptate rapid, chiar şi prin ordonanţă de urgenţă.

Potrivit europarlamentarului, legislaţia în acest domeniu a fost unul dintre subiectele principale ale reuniunii informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) pe tema combaterii terorismului, organizată săptămâna trecută la Riga, unde Macovei a participat în calitate de invitat.

Abordând subiectul "necesităţii" unor legi ale supravegherii, Macovei a afirmat că România este una dintre puţinele ţări în care poţi cumpăra o cartelă prepay fără un act de identitate, ceea ce, în opinia sa, nu este firesc: “În peste 90% din ţările democrate ale lumii nu îţi cumperi cartelă prepay fără buletin de identitate şi copie paşaport", a declarat europarlamentarul.

Nici să te poţi conecta pur si simplu la o reţea wireless într-un loc public nu este normal, în viziunea europarlamentarului:

"Nu pot să mă duc într-o cafenea, sau într-un aeroport sau într-un alt loc public care are wireless şi să mă conectez fără să îmi dau o adresă de email sau un număr de telefon", a afirmat Macovei, asta este regula, sunt şi excepţii. România este una din aceste excepţii.

Întrebată dacă la reuniunea JAI i s-au transmis semnale în legătură cu acest tip de excepţii, Macovei a confirmat: "Da, ni s-au transmis semnale. Sigur, la nivel de servicii. Sunt sigură, fiindcă dacă ieri le-am auzit discutate dintre miniştri de interne ai statelor membre, presupun că şi serviciile le-au discutat."

În ceea ce priveşte soluţia, Macovei afirma că rezolvarea ar fi următoarea:

"Nu e normal să poţi să cumperi cartelă preplătită fără să dai nicio dată despre tine, de la orice chioşc. Trebuie să le cumperi de la companii de telefonie şi să dai un act de identitate, altfel devenim paradisul infractorilor şi al teroriştilor, fiindcă toţi vor veni să cumpere cartele telefonice preplătite şi telefoane de la noi, şi îşi vor desfăşura activitatea de aici, sau pleacă cu ele, asta se va întâmpla. (...) Dar în acelaşi timp acea companie de telefonie trebuie să fie obligată să păstreze confidenţialitatea datelor personale, ceea ce nu poţi cere celui de la chioşc. Aceste date să poată fi date la cerere dacă sunt anchetaţi, cu autorizaţie de la judecător. Asta e soluţia”, a declarat Macovei.

Europarlamentarul a abordat şi problema accesului serviciilor la infrastructuri cibernetice, care, în baza legii Big Brother 3 respinse recent de Curtea Constituţională (chiar cu o zi înainte ca Toni Greblă să fie acuzat de fapte de corupţie), putea fi făcut fără mandat:

"Conţinutul mailului să fie citit/interceptat numai cu autorizaţie de la judecător. Mai avem şi listingul. Acolo ai numărul, care nu e greu de identificat. Listingul, şi el cu autorizaţie de la judecător. Dar fără conţinut, repet. În multe ţări, asta se face cu autorizaţie de la procuror pe infracţiunile de terorism. Nu există terorism într-o singură ţară, se lucrează peste frontiere. Trebuie să ai legislaţie cât de cât la fel cu cea a celorlalte ţări ca să poţi să coordonezi şi să colaborezi. Dacă un terorist traversează într-o zi cinci ţări, vrei să ştii cu cine a vorbit în fiecare stat, cu cine a luat legătura. Poate ar trebui să ne gândim la infracţiunea de terorism”, a explicat europarlamentarul, precizând că în astfel de situaţii de tipul "un terorist traversează ţara" este greu să iei autorizaţie de la judecător în trei ore.

Rescrierea legii securităţii cibernetice, temă asumată în această săptămână şi de preşedintele Iohannis, ar trebui să devină o prioritate, potrivit Monicăi Macovei, în condiţiile discuţiilor de la Riga, relatează Gândul:

“Am fost la Riga săptămâna trecută, unde a fost Consiliul informal al miniştrilor de Interne şi Justiţie. Şi m-am dus şi la sesiunea de contra-terorism a miniştrilor de Interne. S-a discutat că serviciile acestor ţări care răspund şi asigură siguranţa naţională au contracte cu providerii de internet, de telefonie mobilă. Li se transmit şi anumite date de către companiile aeriene, de exemplu ce mănâncă pasagerii. Adoptăm săptămâna viitoare la Strasbourg o rezoluţie împotriva terorismului. Se cere reintroducerea retenţiei datelor, reluarea procedurii pe datele pasagerilor, precum şi revizuirea deciziei de bază contra-terorismului care datează din 2005. Cerem o altă directivă”, a afirmat Macovei.

În opinia Monicăi Macovei, "vidul legislativ din România" ar motiva inclusiv adoptarea unei ordonanţe de urgenţă pe această temă. „Se pot urma deciziile Curţii Constituţionale rapid, modificând aceste legi Big Brother, inclusiv prin ordonanţă de urgenţă”, consideră Macovei.

Reamintim că CCR a respins, începând de anul trecut, toate legile de tip Big Brother despre care a vorbit Monica Macovei. Rând pe rând, obligativitatea legitimării la cumpărarea unei cartele prepay, la accesarea unei reţele wi-fi într-un loc public, stocarea datelor, accesul serviciilor la date fără mandat au fost considerate neconstituţionale de judecători.

Decizia CCR a fost în linie cu cadrul global în UE. Reamintim că CE (Comisia Europeană) a afirmat că eficienţa înregistrării şi stocarea datelor utilizatorilor de cartele prepay nu a fost dovedită, iar în aprilie 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a declarat că retenţia datelor încalcă Carta drepturilor fundamentale ale UE privind dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal.

Odată cu atentatul de la Charlie Hebdo (despre care voci avizate afirma că a fost orchestrat, precum ar fi fost şi cazul atacurilor din 11 septembrie 2001 în Statele Unite), presiunile pentru adoptarea unor legi ale supravegherii au reînceput. În Marea Britanie, fostul şef MI6 nu a ezitat să afirme că serviciile vor trebui inclusiv să spioneze oameni nevinovaţi pentru a opri terorismul, iar în România s-a mers mai departe, şeful (pe atunci) în funcţie al SRI, George Maior, ieşind să acuze public CCR de un "vid legislativ" care poate genera catastrofe.

Mai merită reamintit că argumentele date de Monica Macovei (şi nu doar de ea) în favoarea legilor supravegherii sunt nefundamentate, în opinia opozanţilor legilor Big Brother.

Astfel, în Franţa, ţară de a cărei tragedie se folosesc Serviciile (de pretutindeni) pentru a încerca să convingă societatea civilă de necesitatea unor legi de tip Big Brother, cartelele prepaid se vând în baza unui act de identitate şi au fost adoptate legi ale supravegherii complexe, cu toate acestea, atentatul de la Charlie Hebdo nu a putut fi preîntâmpinat iar teroriştii au fost prinşi abia la câteva zile după atentat, şi nu erau în viaţă.

Mai mult, potrivit juristului Dan Mihai, membru al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, în Mexic, stat care a introdus în 2009 obligativitatea înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite, numărul telefoanelor de ameninţare sau şantaj a crescut cu 40% în trei ani, iar răpirile cu 8%. Pentru reducerea fenomenului infracţional, Mexicul a renunţat în 2012 la obligativitatea înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite, scrie Dan Mihai, într-un articol pe Adevărul.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor