SUA vrea să vândă arme în Taiwan, China furioasă
Gărzi paramilitare în faţa unei embleme a Partidului Comunist Chinez în Piaţa Tiananmen, 28 iunie 2011 în Beijing, China (Feng Li / Getty Images)
Ministerul Apărării din China şi-a exprimat miercuri furia faţă de decizia Camerei Reprezentanţilor din SUA de a autoriza vânzarea a patru nave de război americane, la mâna a doua, către Taiwan, ignorând astfel protestele Chinei.
Totodată, legislaţia SUA a reafirmat Acordul privind Relaţiile cu Taiwan din 1979, care obligă Statele Unite să vină în ajutorul Taiwanului în cazul unui atac.
Regimul de la Beijing a declarat că se opune ferm tuturor vânzărilor de arme către Taiwan, subliniind că acest lucru reprezintă un amestec în treburile interne ale Chinei. China şi Taiwan au fost conduse separat de când forţele naţionaliste învinse de armata Partidului Comunist Chinez au fugit pe insula, la sfârşitul unui război civil în 1949. Regimul comunist de la Beijing priveşte insula ca pe o provincie separatistă şi s-a angajat să forţeze o eventuală reunificare.
"Partea americană a ignorat opoziţia puternică a Chinei şi a insistat să adopte proiectul de lege privind vânzările de arme către Taiwan. Acest act este extrem de deunător şi fără îndoială va interfera şi va deteriora serios dezvoltarea relaţiilor militare chino-americane şi dezvoltarea paşnică a relaţiilor de peste strâmtoare. Problema Taiwanului priveşte integritatea şi interesele teritoriale de bază ale Chinei", a afirmat ministerul într-o declaraţie pe site-ul oficial.
Declaraţia survine în timpul vizitei secretarului american al Apărării Chuck Hagel la Beijing. Hagel a fost atacat la o conferinţă de presă, de către cadre ale armatei, care l-au învinuit că doreşte să frâneze dezvoltarea Chinei.
Proiectul de lege privind vânzarea navelor de război va trebui să treacă de Senatul Statelor Unite înainte de a intra în vigoare.
Potrivit Reuters, vânzările de arme americane către Taiwan din ultimii ani au atras o condamnare puternică din partea Chinei, dar nu au provocat pagube de durată în ceea ce priveşte relaţiile Beijingului nici cu Washingtonul, nici cu Taipei.
Din 2008, Taiwan şi China au semnat o serie de acorduri comerciale importante, însă suspiciunile politice şi militare sunt încă adânci, mai ales în Taiwanul democratic, unde mulţi se tem de adevăratele intenţii ale Chinei.
Taiwanezii se tem că Taiwanul a devenit prea dependent economic de China, ceea ce face insula vulnerabilă la presiunile venite din partea Partidului Comunist Chinez (PCC).
Taiwanul a fost reşedinţa guvernului chinez instaurat de partidul Kuo Min Tang (KMT) şi condus de către Chian Kai Shek. Aceştia au înfrânt în timpul celui de-al Doilea Război Mondial armata japoneză invadatoare, dar după ce Partidul Comunist Chinez, care se declarase iniţial un aliat al KMT, a atacat KMT, Chian Kai Shek a pierdut războiul civil, trebuind să mute guvernul Chinei la Taipei.
Taiwanul se consideră adevărata Republică a Chinei şi a ocupat un loc în Consiliul de Securitate al ONU până în anul 1971, sub această denumire.
Însă maşinaţiunile echipei Nixon, reprezentat de consilierul de securitate naţională Henry Kissinger, au "deschis" China comunistă, astfel că în octombrie 1971 China continentală, condusă de Partidul Comunist, a ocupat locul Taiwanului din Consiliul de Securitate al ONU.
