Taiwanul pregătit de luptă, pe fondul creşterii temerii privind o invazie chineză
Avion de luptă chinez Chengdu J-20 (Wikipedia.org)
Taiwanul a avertizat că este pregătit pentru război, în contextul temerilor că Beijingul ar plănui o invazie în timp ce desfăşoară noi exerciţii militare.
Liderii comunişti chinezi nu au renunţat niciodată la pretenţia că insula este un teritoriu al Chinei şi nu au exclus folosirea forţei în cazul în care aceasta ar urmări să obţină independenţa.
În plus, Beijingul a adoptat o poziţie tot mai ostilă de când preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen, din partea Partidului Democratic Progresiv pro-independenţă, a câştigat alegerile în 2016.
Beijingul suspectează că Tsai urmăreşte obţinerea unei independenţe oficiale, ceea ce constituie o linie roşie pentru China, şi a desfăşurat 16 exerciţii militare în apropierea Taiwanului în ultimul an.
Tsai a avertizat că exerciţiile militare chineze provoacă o instabilitate tot mai mare şi că ameninţarea militară a Beijingului creşte pe zi ce trece.
Preşedinta a afirmat că Taiwanul doreşte pace dar “că nu ar putea trece nicio zi fără pregătiri de luptă”, precizând că armata ţării va apăra securitatea şi modul de viaţă al statului.
Tsai a declarat ofiţerilor militari de rang înalt în Taipei: “În această perioadă, activităţile militare frecvente ale Chinei în Asia de Est au afectat deja siguranţa şi stabilitatea în regiune.
“Ţara noastră a contribuit mereu la siguranţa şi stabilitatea regiunii şi, din acest motiv, armata naţională trebuie să monitorizeze mişcările armatei chineze şi să ia măsuri corespunzătoare când este necesară garantarea siguranţei ţării şi a regiunii”.
Beijingul a afirmat în repetate rânduri că exerciţiile sale militare, care au avut loc de asemenea şi în disputata Mare a Chinei de Sud şi în Marea Japoniei, sunt o rutină şi nu vizează nicio altă ţară.
Dar, China a avertizat Taiwanul să nu folosească arme “pentru a refuza reunificarea” iar mass media de stat a acordat o atenţie specială imaginilor cu avioane de luptă chineze care au efectuat zboruri în apropierea insulei.
La începutul acestei săptămâni, China a afirmat că Taiwanul va trebui “să se obişnuiască” cu exerciţiile militare “de încercuire a insulei”.
În plus, tensiunile s-au amplificat în această lună, când un diplomat chinez de top a ameninţat că Beijingul va invada Taiwanul dacă nave de luptă americane vor efectua vizite în porturile taiwaneze.
Taipeiul este bine dotat în principal cu arme de producţie americană, dar a insistat ca Washingtonul să îi vândă echipamente mai avansate.
SUA este obligată prin lege să ofere Taiwanului mijloace pentru a se apăra, spre nemulţumirea Chinei.
Ştirile privind cea mai recentă ameninţare cu războiul au fost publicate într-un moment dificil pentru relaţii SUA cu China, în condiţiile în care Washingtonul presează Beijingul să ia măsuri mai stricte împotriva aliatului său Coreea de Nord.
Tensiunile s-au amplificat şi mai mult după ce preşedintele american Donald Trump i-a adresat, joi, omologului său chinez, Xi Jinping, un avertisment pe Twitter, după ce sateliţii de spionaj americani au fotografiat aproximativ 30 de tranzacţii ilegale care implică nave chineze ce vând petrol Coreei de Nord pe mare în luna octombrie. Trump a afirmat că este foarte dezamăgit de acţiunile Chinei, menţionând că “nu va exista nicio soluţie amicală” dacă acest lucru continuă să aibă loc.
În plus, China a luat măsuri pentru a-şi moderniza armata în ultimii câţiva ani şi a anunţat în această săptămână că forţa sa paramilitară - cunoscută sub numele de Forţele de Poliţişti Înarmaţi ai Poporului - va fi adusă sub controlul Comisiei Militare Centrale.
Forţele de Poliţişti Înarmaţi ai Poporului servesc ca o forţă de rezervă pentru armata naţională în vremuri de război şi, pe plan intern, are rolul de a suprima proteste, de a contracara terorismul, de a proteja frontierele şi de a lupta cu incendiile.
Preşedintele Xi conduce Comisia Militară Centrală în rolul său de şef al forţelor armate şi comandant suprem.
Xi şi-a consolidat în mod constant puterea asupra armatei şi a numit aliaţi în poziţii cheie de putere în cadrul forţelor militare.
În acelaşi timp, el a modificat în mod radical structura de comandă a armatei, existentă din perioada sovietică, pentru a face forţele armate mai abile şi mai capabile să răspundă la situaţii de criză în interiorul ţării şi în străinătate.
Această modificare a inclus condensarea structurii de comandă şi acordarea unei importanţe mai mari pentru dezvoltarea de noi capabilităţi pentru războiul informaţional, electronic şi în spaţiul cibernetic.
