Teamă în Liban faţă de o posibilă „irakizare” a ţării

Un cleric şiit trece prin faţa unei cladiri avariate în urma dublului atentat sinucigaş cu bombă din faţa ambasadei Iranului la Beirut, 20 nov 2013. Ultimul bilanţ al victimelor indica 29 de morţi.
Un cleric şiit trece prin faţa unei cladiri avariate în urma dublului atentat sinucigaş cu bombă din faţa ambasadei Iranului la Beirut, 20 nov 2013. Ultimul bilanţ al victimelor indica 29 de morţi. (ANWAR AMRO / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
25.11.2013

Cei doi terorişti care s-au aruncat în aer, săptămâna trecută, în faţa Ambasadei Iranului de la Beirut erau doi tineri în vârstă de 19 ani, discipoli ai unui şeic salafist, notează luni ziarul ABC.

În dimineaţa zilei de 19 noiembrie, Mouin Abou Dahr şi Adnan Mousa Mohammad şi-au detonat încărcătura de explozibili la intrarea Ambasadei Iranului din Beirut, după ce îşi petrecuseră noaptea la luxosul hotel Sheraton Four Seasons.

Potrivit anchetatorilor libanezi, cei doi terorişti s-au îndreptat spre legaţia iraniană, situată într-un cartier înstărit cu majoritate şiită, la volanul unui Chevrolet Trail Blazer furat.

Camerele de securitate arată cum unul dintre ei coboară şi îşi detonează centura cu cinci kilograme de explozibili la intrarea în clădire. Două minute mai târziu şi la câţiva metri distanţă, maşina cu cel de-al doilea terorist în interior sare în aer.

Potrivit analiştilor, atacul, pe tiparul multora din cele comise de Al-Qaeda în Irak, viza cu prima explozie să spargă zidurile clădirii şi să permită maşinii capcană încărcate cu 50 de kilograme de explozibil să sară în aer în interiorul acesteia.

Apariţia întâmplătoare a unui camion încărcat cu apă care s-a intersectat cu maşina capcană a împiedicat accesul Chevrolet-ului şi producerea unui masacru de proporţii. Ultimul bilanţ al victimelor indica 29 de morţi, printre care ataşatul cultural al Ambasadei iraniene şi patru paznici, şi 150 de răniţi.

Puţini dau crezare afirmaţiilor ambasadorului iranian la Beirut, Ghazanfar Roknabadi, care a acuzat imediat Israelul că se află în spatele acestei agresiuni brutale. Suspiciunile se îndreaptă mai degrabă spre grupările radicale sunnite legate de Al-Qaeda - din care una şi-a atribuit atentatul pe Twitter -, care ar fi răspuns la implicarea Hezbollah şi a Iranului în Siria în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad.

În orice caz, teama care există în Liban faţă de o posibilă 'irakizare' a ţării nu este nouă, după constatarea acum trei luni de către agenţiile de securitate a unor celule ale Al-Qaeda instalate pe teritoriul libanez. Diferite informaţii indicau şi un posibil atentat al Al-Qaeda în timpul festivităţii şiite Ashura, un presentiment fatal care până la urmă s-a adeverit.

Misiunea sinucigaşă împotriva ambasadei este prima de acest tip care afectează interesele iraniene din Liban şi scoate în evidenţă două aspecte îngrijorătoare. Primul aspect este că războiul care există între cele două mişcări sunnite salafiste şi Iran - deosebit de vizibil în Irak şi Siria - au ajuns şi pe teritoriul libanez.

Al doilea aspect este modul în care a fost executat atacul, cu o clară reminiscenţă a campaniei de violenţă cu care se confruntă Irakul şi pe care Libanul o uitase după anii de război civil. Deşi răspunsul partidului Hezbollah a fost să ceară reţinere în faţa evenimentelor, în particular, politicienii şiiţi au descris situaţia ca 'un punct de cotitură'.

Sunniţi şi şiiţi se atacă deja în mod făţiş folosind Libanul drept câmp de luptă, în timp ce Beirutul se întreabă îngrijorat dacă nu este doar începutul unui schimb periculos de atentate din partea ambelor secte.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor