Tensiuni în coaliţia de guvernare. Corlăţean, de neclintit în faţa presiunilor lui Kelemen Hunor

Titus Corlăţean
Titus Corlăţean (Epoch Times România)

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a criticat, duminică, acuzaţiile şi poziţiile liderilor UDMR care au vizat demersul MAE referitor la iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, subliniind că nu consideră corect să se ceară o derogare de la poziţia constantă a statului român, adăugând că „aceste abordări constant etniciste sunt depăşite şi trebuie să fie depăşite la un moment dat ca mentalitate”, relatează Mediafax.

În 2013, UDMR a depus la Comisia Europeană (CE) un proiect de iniţiativă cetăţenească referitoare la protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, prin care se solicită aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe mai multe tematici, însă CE a respins proiectul iniţiat de UDMR şi susţinut de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor, pe motiv că acesta este "în mod evident în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii". CE susţine că un astfel de proiect încalcă Tratatul de la Lisabona, care prevede că asemenea chestiuni ce ţin de competenţa statelor membre, nu de competenţa europeană, în consecinţă, astfel de probleme trebuiesc reglate prin legi naţionale.

Iniţiatorii au atacat decizia Comisiei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, spre supărarea UDMR, MAE, condus de Titus Corlăţean, s-a poziţionat de partea UE, formulând o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, că este extrem de nemulţumit de demersul Ministerului Afacerilor Externe, condus de Titus Corlăţean, acuzând faptul că a fost aplicată o "gândire depăşită" care l-a pus în situaţia de a fi "ignorat şi umilit", motiv pentru care i-a dat ultimatum premierului Victor Ponta, cu care urmează să poarte miercuri o ultimă discuţie pe acest subiect, existând chiar posibilitatea ca UDMR să iasă de la guvernare.

"Nu cred că ar trebui să complicăm lucrurile, lucrurile sunt în realitate mult mai simple. Există în UE domenii care ţin de competenţa Uniunii Europene, de Comisia Europeană, reglementează Uniunea Europeană în anumite domenii pentru statele membre şi domenii rezervate competenţei suverane aparţinând statelor membre. Nu este o noutate faptul că protecţia minorităţilor naţionale este un domeniu rezervat statelor membre ale Uniunii Europene. Poziţia României, care coincide cu poziţia marii majorităţi a statelor membre aparţinând Uniunii Europene şi cu poziţia Comisiei Europene, nu este o noutate. Nu este un lucru care să fi apărut de ieri sau de astăzi. Noi am reconfirmat această poziţie, pentru că în plan intern România a făcut în toţi aceşti ani eforturi uriaşe, extrem de importante, cu sprijinul UDMR şi al celorlalte asociaţii aparţinând minorităţilor naţionale din România şi am ajuns la un nivel de protecţie, un standard remarcabil, apreciat la nivel european. Noi nu am schimbat o poziţie şi nu aveam ce discuta în schimbarea poziţiei statului român", a declarat duminică Titus Corlăţean, răspunzând unor întrebări.

Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, că poziţia MAE privind iniţiativa cetăţenească iniţiată de UDMR este nepotrivită şi crede că a fost o greşeală amestecarea Ungariei, pentru că nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori, şi asta denotă "o gândire depăşită", care ar trebui să fie depăşită în secolul al XXI-lea, mai ales când vorbim de generaţia politicienilor de 40 de ani, care credea că nu sunt "infectaţi de un virus din perioada naţional-comunistă. Este o gândire depăşită şi nu vreau să spun că este neapărat gândirea lui Titus Corlăţean, dar este una asumată de ministrul de Externe", a declarat Kelemen Hunor.

În replică, Titus Corlăţean a precizat că a văzut un comentariu al UDMR că ar fi amestecat şi Ungaria. "Nu, nu am amestecat Ungaria, Ungaria este parte intervenientă în cele două proceduri - pentru că sunt două proceduri -, este dreptul suveran şi al statului român să-şi prezinte o poziţie pe care o afirmă constant de ani şi ani de zile", a adăugat acesta.

Ministrul de Externe a subliniat "faptul că, de exemplu, Ungaria a intrat în această procedură susţinând o cauză care nu este acceptată la nivel european, este un punct de vedere pe care Ungaria are dreptul să şi-l susţină".

Titus Corlăţean afirmă că nu înţelege care este problema fundamentală în această chestiune. "Am fi putut pune poate problema şi într-un alt sens, acea petiţie care a fost semnată de lideri UDMR, am respectat dreptul de opţiune al domniilor lor, dar odată ce faci parte, intri într-o guvernare, în guvernarea României, guvernarea României este un lucru extraordinar, implică responsabilităţi extrem de importante, guvernarea României nu se referă la guvernarea a unu sau două judeţe, vizează guvernarea întregii societăţi româneşti, şi acest lucru implică, cred eu, o responsabilitate şi luarea în considerare şi a intereselor, aspiraţiilor şi sensibilităţilor ansamblului societăţii româneşti şi românilor, ori, din acest punct de vedere, eu cred că a fost neinspirat comentariul public făcut de către liderii UDMR pe chestiuni pe care puteam să le discutăm aşa cum am şi stabilit anterior într-un format normal, firesc, s-a ajuns la comentarii publice şi eu cred, sper ca lucrurile să se calmeze, să putem discuta încă o dată în mod corect săptămâna viitoare sau când se va decide în formatul coaliţiei", a continuat Titus Corlăţean.

În opinia ministrului de Externe nimeni nu are dreptul să fie supărat pe o instituţie a statului român sau pe instituţiile statului român care promovează poziţia României.

"Ori, din acest punct de vedere, guvernele vin şi pleacă, coaliţiile vin şi pleacă, statul rămâne, statalitatea rămâne. Ori noi avem obligaţia ca instituţie, nu doar ministru de Externe, instituţia ca atare şi-a făcut datoria, şi nu vorbim de o poziţie stabilită astăzi sau ieri fără consultarea nu ştiu cui. E o poziţie constant afirmată pe baza principiilor europene. CE de altfel a respins aceste iniţiative", a declarat Corlăţean.

În ceea ce priveşte sintagma "gândire depăşită" utilizată de Kelemen Hunor la adresa MAE, Corlăţean a comentat: "Când promovezi interesele statului român, n-aş spune că este o gândire depăşită sau înapoiată, aş spune însă altceva, că am ascultat adesea interesul exprimat de liderii UDMR, firesc până la urmă, de a face parte din guvernările din România pentru a promova interesele specifice ale minorităţii maghiare, eu aş spune că aceste abordări constant etniciste sunt depăşite şi trebuie să fie depăşite la un moment dat ca mentalitate. Responsabilitatea guvernării, încă o dată, vizează ansamblul societăţi româneşti, şi majoritatea, şi minoritatea".

"Vreau să vă spun un lucru, puteam şi aveam tot dreptul şi ca membru al Guvernului să solicit distinşilor membri ai Guvernului României din partea UDMR ca odată intraţi în guvern să renunţe la semnătură pentru promovarea acelor iniţiative, intrarea în Guvernul Românei înseamnă adoptarea poziţiei statului român. Am avut din raţiuni de ordin politic respect pentru poziţia individuală, n-am cerut acest lucru, dar nu cred că este corect să ni se ceară nouă să derogăm de la poziţia constantă a statului român", a concluzionat Titus Corlăţean.

Potrivit "Gândul", Kelemen Hunor ar fi purtat o discuţie cu premierul Ponta în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei MAE, însă, potrivit unor surse din Coaliţie, Titus Corlăţean i-ar fi transmis premierului că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, rămâne de văzut ce vor rezolva cei de la UDMR după discuţia de miercuri cu Victor Ponta. Sunt zvonuri potrivit cărora dacă nu vor rezolva această problemă vor ieşi din coaliţia de guvernare.