Trei simptome frecvente ale Covidului lung. Remedii low-cost recomandate de medici

După aproape trei ani de la declanşarea pandemiei de COVID-19, experţii încearcă să înţeleagă simptomele persistente a ceea ce se numeşte în mod obişnuit COVID de lungă durată (sau Covid lung), cine este cel mai expus riscului şi cum pot fi tratate cel mai bine simptomele.

Un studiu efectuat pe un eşantion de peste 16.000 de persoane a constatat că 15% dintre adulţii americani infectaţi anterior cu COVID-19 au raportat simptome actuale de Covid lung.

Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) raportează că unul din 13 adulţi din SUA prezintă simptome care durează trei sau mai multe luni după ce a contractat pentru prima dată COVID-19.

Aceste simptome, denumite şi afecţiuni post-COVID (APC), sunt cel mai adesea observate la pacienţii cu vârste de peste 65 de ani cu afecţiuni medicale preexistente.

"Acest lucru poate fi rezultatul agravării uneia sau mai multor afecţiuni cunoscute, dar poate proveni şi din răspunsurile imunitare modificate", a declarat, pentru The Epoch Times, dr. Richard Becker, de la Departamentul de sănătate şi boli cardiovasculare al Colegiului de Medicină al Universităţii din Cincinnati.

Cercetările de la începutul acestui an au confirmat faptul că, chiar şi după o infecţie uşoară, oamenii pot prezenta tulburări semnificative ale răspunsurilor lor imunitare care pot dura luni de zile.

Becker a subliniat că APC-urile pot apărea la pacienţii cu COVID-19 indiferent dacă au fost spitalizaţi sau au rămas acasă.

"Din experienţa noastră în tratarea a peste 500 de pacienţi cu APC", a spus Becker, care conduce, de asemenea, UC Davis Health Post-COVID-19 Clinic, "cele mai frecvente simptome [de APC] sunt oboseala, epuizarea după efort, dificultăţi de respiraţie şi dureri în piept".

Studiile mai arată că în rândul acestor pacienţi sunt, de asemenea, întâlnite frecvent ceaţa cerebrală şi pierderea gustului sau a mirosului.

Abordarea iniţială a tratamentului lui Becker include teste atent selectate pentru a evalua inima, plămânii, muşchii şi articulaţiile. Un diagnostic referitor la unul sau mai multe dintre acestea este urmat de un tratament ţintit, bazat pe a-i învăţa pe pacienţi modalităţi fizice şi mentale de ameliorare a simptomelor.

"Am constatat că un program de reabilitare după recuperarea după COVID, cu accent pe mecanica respiraţiei, pe o activitate ritmată şi pe îndrumarea de a evita excesul de stres fizic, mental sau emoţional, poate fi benefic", a declarat Becker.

Sindromul oboselii cronice post-virale

O analiză a studiilor de grup privind COVID-19 a constatat că oboseala persistentă a fost raportată la aproximativ 33% dintre pacienţi între 16 şi 20 de săptămâni după apariţia simptomelor.

"Deşi decesele, leziunile cardiace şi accidentele vasculare cerebrale pot fi cele mai devastatoare sechele persistente ale COVID, problema majoră sunt sindromul de oboseală cronică postvirală şi fibromialgia", a declarat Jacob Teitelbaum, medic internist certificat şi expert cunoscut la nivel naţional în domeniile sindromului de oboseală cronică, fibromialgiei, somnului şi durerii.

Semnele sindromului de oboseală cronică post-virală (CFS) includ oboseala, combinată cu ceaţa cerebrală sau dureri care durează mai mult de trei luni de la infecţia iniţială.

"Se bănuieşte că o parte semnificativă a persoanelor care au renunţat la locurile de muncă în timpul "Marii Demisii" au avut cazuri mai uşoare de CFS post-COVID", a susţinut Teitelbaum.

Sindromul oboselii cronice poate afecta grav calitatea vieţii noastre. "În cele 10% dintre cazurile COVID care au oboseală post-virală mai severă, CFS poate fi total vătămătoare", a explicat el. "Oamenii pot ajunge chiar să fie dependenţi de pat şi de casa lor ".

În prezent nu există opţiuni de tratament specifice pentru sindromul de oboseală cronică post-COVID, deşi cercetările pentru găsirea unor metode eficiente sunt în curs de desfăşurare.

Cu toate acestea, Teitelbaum crede că sindromul de oboseală cronică după COVID poate fi tratat, iar cercetarea la care este coautor a constatat că un extract de rădăcină disponibil în mod obişnuit ar putea fi de ajutor.

Studiile anterioare au constatat că un extract unic de rădăcină de Panax ginseng, numit ginseng roşu coreean, a dus adesea la o îmbunătăţire a stării persoanelor care trăiesc cu sindromul oboselii cronice.

Cercetările lui Teitelbaum au arătat că 60% dintre persoanele cu sindromul oboselii cronice post-virale sau fibromialgie s-au ameliorat prin simpla administrare de ginseng roşu coreean.

Îmbunătăţirile în acest grup au fost o creştere medie de 67% a energiei, o creştere medie de 44% a bunăstării generale, o îmbunătăţire medie de 48% a clarităţii mentale, o îmbunătăţire medie de 46% a somnului, o scădere medie de 33% a durerii şi o creştere medie de 72% a rezistenţei.

Ginsengul este considerat sigur de utilizat pentru majoritatea persoanelor, dar este contraindicat femeilor însărcinate din cauza lipsei de informaţii cu privire la efectul său asupra fătului.

"Cercetările noastre au arătat că sindromul oboselii cronice postvirale şi fibromialgia sunt foarte uşor de tratat", a spus el. "Problema este că nu e nevoie de medicamente costisitoare, aşa că nimeni nu plăteşte pentru ca medicii să obţină informaţiile".

Dificultăţi de respiraţie

Până la 12% dintre persoane vor avea dificultăţi de respiraţie (dispnee) după COVID.

"Dificultatea de a respira este foarte frecventă după COVID, dar de obicei nu este periculoasă", a declarat Teitelbaum. "În cea mai mare parte este pur şi simplu înfricoşătoare".

Puteţi folosi un pulsoximetru atunci când vă confruntaţi cu dificultăţi de respiraţie pentru a vă arăta dacă este vorba de o problemă pulmonară sau cardiacă (din cauza nivelului scăzut de oxigen) sau doar de o senzaţie de lipsă de aer.

Un articol din Harvard Health a găsit dovezi puternice şi ştiinţifice că există multe suplimente care ne pot ajuta să ne vindecăm după COVID.

Potrivit lui Teitelbaum, dacă este vorba de o problemă cardiacă, există un mix de nutrienţi care cresc eficienţa cardiacă şi pot îmbunătăţi în mod semnificativ funcţia cardiacă şi rezistenţa. Aceşti nutrienţi includ o doză mare de complex B cu magneziu, D-Ribose, coenzima Q10 şi alte plante şi nutrienţi, după cum recomandă pe website-ul său.

Plămânii şi alte inflamaţii rezultate din COVID pot fi ajutate cu boswellia (tămâie), curcumină şi glutation.

"Toate aceste suplimente au un cost relativ scăzut", reiterează Teitelbaum. "Şi, prin urmare, medicii nu ştiu de ele".

Ca în cazul oricărui supliment, unele persoane pot să nu reacţioneze bine atunci când folosesc aceste remedii şi pot avea disconfort la stomac folosind Boswellia şi doze mari de curcumină. Utilizarea pe termen lung a glutationului a fost legată de scăderea nivelului de zinc.

Ceaţa cerebrală

Aproape o treime dintre pacienţii post-COVID vor prezenta tulburări cognitive numite "ceaţă cerebrală", care pot afecta grav memoria şi funcţiile executive. În prezent nu există tratamente aprobate de FDA pentru această afecţiune.

În noiembrie 2022, cercetătorii de la Şcoala Medicală Yale au publicat un studiu de caz care arată că guanfacina (utilizată pentru tratarea hipertensiunii arteriale şi a tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenţie) şi antioxidantul N-acetil cisteina (NAC) au redus deficitele cognitive (ceaţa cerebrală) asociate cu Covid lung la opt din 12 pacienţi. Potrivit autorilor studiului, ambele substanţe pot acţiona împreună pentru a reduce inflamaţia din creier şi măduva spinării.

Aceştia au remarcat un pacient care a încetat să ia guanfacină din cauza unui crize de tensiune arterială scăzută şi a raportat că ceaţa cerebrală i-a revenit. Starea s-a rezolvat când au reluat administrarea medicamentului.

"Constatarea faptului că abilităţile cognitive ale unui pacient s-au înrăutăţit atunci când tratamentul cu guanfacină a fost suspendat şi s-au îmbunătăţit odată cu reluarea tratamentului cu guanfacină, susţine rolul terapeutic al acestui compus", au scris autorii.

"Aceste medicamente sunt accesibile şi disponibile pe scară largă", a declarat Arman Fesharaki-Zadeh, doctor în medicină, Ph.D, neurolog comportamental şi neuropsihiatru la Yale Medicine, într-un articol publicat pe site-ul şcolii. "Nu trebuie să aşteptaţi pentru a face parte dintr-un studiu de cercetare. Puteţi să vă întrebaţi medicul dumneavoastră".

Cercetătorii au subliniat că sunt necesare studii controlate cu placebo pentru a înţelege mai bine modul în care acţionează aceste medicamente pentru a trata ceaţa cerebrală.

Pe baza studiilor privind aceste remedii ieftine recomandate de medic există beneficii la îndemână şi speranţă pentru cei care suferă de efectele pe termen lung, uneori debilitante, ale Covidului lung.

Înainte de a încerca orice remediu nou, nu uitaţi să vă consultaţi medicul pentru posibile contraindicaţii la orice medicamente pe care le luaţi.