Trei zile de libertate pentru 30 executate. Prună, acuzată că promovează o propunere de graţiere mascată

Propunerea de graţiere mascată promovată de către ministrul Raluca Prună, potrivit căreia deţinuţii care au parte de condiţii necorespunzătoare în închisoare vor primi trei zile de libertate pentru fiecare 30 executate, este un dezastru pe termen mediu şi lung, au acuzat sindicatele din penitenciare
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună (Eugen Horoiu/Epoch Times)

UPDATE. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a răspuns criticilor aduse de sindicatele din penitenciare, pe marginea proiectului de lege privind mecanismul de compensare a condiţiilor de detenţie necorespunzătoare.

"O spun foarte transparent, am făcut acest lucru pentru că trebuie să arătăm mai multă toleranţă faţă de un sistem penitenciar care nu este în cele mai bune dintre stările posibile şi pentru că avem decizia cvasipilot privind condiţiile din penitenciare", a declarat Raluca Prună, citată de Agerpres.

Potrivit ministrului Justiţiei, în prezent există decizii pilot care au fost date împotriva Italiei, Ungariei şi Bulgariei şi s-a cerut acestor state un recurs compensatoriu bănesc.

"Va fi foarte greu de explicat de ce am decide noi fără o asemenea decizie pilot să dăm o compensaţie de unul, doi sau trei euro pe zi. Cum anume ar putea un Guvern să explice unei societăţi care vrea dreptate că, în loc să dăm bani, de pildă, pentru educaţie, alegem să dăm o compensaţie bănească celor aflaţi în detenţie? Am găsit această modalitate de compensare", a subliniat Raluca Prună.

Ministrul Justiţiei a explicat că, în prezent, există numeroase modalităţi prin care pedeapsa poate fi redusă.

"Cu privire la acest proiect, pe care l-am pus în dezbatere acum câteva zile, am citit evident despre criticile aduse de un sindicat. Sunt puţin uimită de aceste critici, pentru că preşedintele acestui sindicat, dacă nu mă înşel, a fost director general la Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi cred că ar trebui să ştie care este diferenţa fundamentală între o graţiere şi faptul de a avea un beneficiu în zile deduse din pedeapsă.

Şi zilele deduse din pedeapsă, în dreptul român, nu sunt ceva excepţional. Avem numeroase modalităţi prin care, prin muncă, prin faptul de a studia în timp ce eşti în detenţie, prin faptul de a scrie lucrări ştiinţifice, poţi să-ţi deduci din pedeapsă", a arătat Raluca Prună.

Aplicarea acestui proiect de lege înseamnă, potrivit ministrului, multă muncă pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

"Iau această îngrijorare a sindicatelor ca pe o preocupare firească pentru foarte multă muncă ce trebuie să fie depusă pentru a face ca acest recurs compensatoriu să fie şi eficient, şi corect, şi necontestat", a adăugat Raluca Prună.

* * *

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, trebuie să retragă proiectul de lege care prevede că deţinuţii care au parte de condiţii necorespunzătoare în spatele gratiilor vor primi trei zile de libertate pentru fiecare 30 de zile executate, au solicitat marţi, în cadrul unui comunicat de presă, sindicatele din penitenciare.

"Angajaţii din penitenciare susţin orice măsură menită a îmbunătăţi condiţiile din penitenciare (de lucru şi de detenţie), inclusiv actele de clemenţă colectivă, în măsura în care efectele acestor măsuri sunt pozitive pentru realizarea actului de justiţie. Însă, din nefericire, proiectul promovat recent de către ministrul Raluca Prună nu intră în această categorie.

Acordarea unui câştig de 3 zile la fiecare 30 de zile executate în spaţii de detenţie care nu asigură cel puţin 3 mp/deţinut poate fi utilă ca măsură pentru reducerea supraaglomerării din penitenciare doar pe termen scurt şi este, de fapt, un act de graţiere colectivă mascată. Pe termen mediu şi lung efectele vor fi de încurajare a criminalităţii şi de creştere a numărului de deţinuţi. Istoria precedentelor măsuri de acest gen o demonstrează", se arată în comunicatul citat.

În acest context, sindicaliştii constată "cu surprindere că nu există o justificare serioasă pentru alegerea nivelului de la care condiţiile de detenţie sunt considerate improprii (mai puţin de 3 mp/deţinut în proiect, standardul fiind de fapt de 4mp/deţinut) şi nici a numărului de zile câştig (3 pentru fiecare perioada de 30 de zile), ori a perioadei de aplicare a legii".

"Cu excepţia utilizării constante a cifrei 3, pentru simetrie bănuim, nici Ministerul Justiţiei şi nici Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu prezintă niciun fel de estimare a impactului acestui act normativ asupra criminalităţii (foarte probabil semnificativ în sensul încurajării acesteia) sau îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie", au atras atenţia sindicatele.

CEDO nu a ameninţat niciodată cu aplicarea unei amenzi de 80 de milioane de Euro

"Afirmaţia ministrului Raluca Prună referitoare la o presupusă amendă de 80 milioane pe care ar risca să o primească România este una inexactă, ca să nu folosim exprimarea pe care a avut-o dânsa în faţa CSM cu referire la bugetul disponibil pentru investiţii în penitenciare.

În realitate, CEDO a cerut îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, iar statul român s-a angajat să facă asta în următorii 8 ani şi alocând un buget de aproximativ 800 de milioane de Euro pentru acest program naţional. Au fost chiar identificate obiective de investiţii, numărul de locuri de detenţie care trebuie modernizate şi câte penitenciare ar urma să fie construite.

Niciodată însă CEDO nu a solicitat acordarea unei forme de compensare în zile câştig sau bani tuturor deţinuţilor pentru condiţiile de detenţie. Şi, trebuie precizat că, de fapt, CEDO nu aplică amenzi statelor în sensul prezentat de către ministrul Raluca Prună, ci stabileşte despăgubiri pentru justiţiabilii care dovedesc că au fost vătămaţi într-un drept.

Nu excludem, deci, absolut deloc posibilitatea ca şi afirmaţia referitoare la posibila amendă să fie o manevră de genul celei folosite în faţa CEDO. Ministrul Justiţiei probabil c-a minţit în lupta pentru adevăr (sic!) şi de această dată. Deşi, dată fiind situaţia reală a penitenciarelor nu era cazul."

Hotărârea pilot a CEDO nu presupune aplicarea unei amenzi

"Singurul efect concret al unei hotărâri pilot ar fi acela că toate cauzele similare referitoare la condiţiile de detenţie nu se vor mai judeca la CEDO până când statul român nu va remedia problema condiţiilor din penitenciare, un exemplu relativ recent fiind hotărârea pilot pronunţată împotriva României în cazul retrocedărilor.

În această situaţie CEDO nu a mai judecat astfel de cauze până când Statul Român nu a pus la punct sistemul de despăgubire şi retrocedare, însă nu a aplicat vreo amendă. Aşadar, ministrul Justiţiei va trebui să-şi revizuiască motivele pentru care susţine că acest act de clemenţă este obligatoriu.

Aşadar, este nevoie de investiţii în penitenciare şi de măsuri pentru a reduce supraaglomerarea, dar nu pentru că riscăm o aşa-zisă amendă din partea CEDO, ci pentru că aşa este normal, firesc şi uman."

Efecte negative pe termen mediu şi lung

"Aşa cum s-a mai întâmplat după precedentele acte de clemenţă, numărul de deţinuţi va creşte semnificativ în următorii 5 ani, după aprobarea acestei măsuri. Statisticile dovedesc eşecul măsurilor de graţiere de masă, indiferent de forma sub care acestea sunt mascate, iar ministrul Justiţiei nu trebuie decât să le citească pentru a înţelege că, de fapt, propune o creştere a criminalităţii şi a numărului de deţinuţi pentru următorii 5 ani.

Deloc de neglijat, pentru instituţiile penitenciare calculul acestor zile-câştig (un director propunea să fie denumite zile-prună pentru a le deosebi de cele câştigate prin muncă) va fi un efort administrativ imens având în vedere că va trebui identificat exact şi cu mare precizie numărul de zile-câştig pentru deţinuţii care au fost pentru perioade diferite în diverse camere din diverse penitenciare, fiecare cu suprafeţe diferite. Vor trebui practic realizate, în câteva zile, peste 28.000 de astfel de dosare la care până în 2022 se vor adăuga probabil alte sute de mii.

Ne aşteptăm aşadar la mii de procese referitoare la calculul acestor zile, având în vedere că potenţialii beneficiari vor încerca să obţină cât mai multe, lucru de înţeles şi care nu este deloc surprinzător. De asemenea, este de aşteptat ca deţinuţii, sub diverse pretexte desigur, să ceară să fie cazaţi în camere care presupun câştigul de 3 zile la 30 de zile executate. Toate acestea se vor adăuga la mii de dosare de liberare condiţionată anticipată care, cel mai probabil, vor bloca şi penitenciare şi instanţe de judecată în condiţiile lipsei cronice de personal."

Prioritate: îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare nu graţieri vremelnice

"Aşadar, dacă pe termen scurt putem discuta de un număr de deţinuţi care vor fi liberaţi mai devreme şi care se vor întoarce înapoi în cel mult 1 an în condiţii nu cu mult diferite, este evident că pe termen mediu şi lung această propunere crează mai multe probleme decât rezolvă: cele mai importante fiind chiar încurajarea criminalităţii şi creşterea numărului de deţinuţi.

Pentru aceste motive considerăm că prioritatea acestui ministru şi a celor ce-i vor urma este îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare (de detenţie şi de lucru) şi întărirea cadrului instituţional care să permită punerea în practică a măsurilor alternative pentru pedepsele privative de libertate, care sunt identificate legal ca şi posibilitate însă extrem de rar aplicate datorită lipsei unei infrastructuri care să le facă şi utile actului de justiţie."

Ministrul Justiţiei nu are dreptul să pretindă societăţii să manifeste înţelegere

"În final o precizare: ministrul Justiţiei - oricare ar fi acela - reprezintă, în primul rând, românii plătitori de impozite şi trebuie să ceară înţelegere şi înţelegere societăţii pentru a aplica măsuri bine fundamentate şi care să aibă drept efecte reducerea criminalităţii şi a numărului de deţinuţi. Ori, Raluca Prună - în mod evident - acţionează exact invers.

Solicităm, deci, ministrului Justiţiei să retragă proiectul sus-amintit de pe agenda actelor normative şi să revină cu un proiect care răspunde direct problemei pe care o are de rezolvat: precaritatea condiţiilor din penitenciare. Eventual fără să denatureze realitatea, doar pentru a părea convingătoare."

Cum a prezentat proiectul Raluca Prună

"Eu am explicat că, cel puţin din 2012, de când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o decizie cvasi pilot în cauza Iacob-Stanciu, România este în situaţia în care trebuia să adopte nişte măsuri. Avem exemplele unor alte state, parte la convenţie, care sunt şi state membre, Italia, Ungaria, Bulgaria, care au adoptat măsuri de recurs compensatoriu bănesc, însă numai după pronunţarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a unei decizii pilot.

Noi suntem înainte de decizia pilot şi trebuie să recunoaştem că avem condiţii precare în penitenciare şi am creat acest cadru, un tip de recurs care nu e bănesc, dar poate fi evaluat în bani, în fond, la fiecare 30 de zile primeşti trei zile câştig. E un tip de compensare pe care persoana deţinută în condiţii precare o poate primi", a declarat Raluca Prună, citată de Mediafax.

În opinia ministrului Justiţiei, societatea trebuie să înţeleagă că toţi cei care trec printr-un penitenciar şi îşi execută o pedeapsă sunt persoane care au greşit, dar scopul fundamental al pedepsei este îndreptarea şi reîntoarcerea în societate.

"Sper ca în acest an în care am tot vorbit despre condiţii precare şi despre sistemul penitenciar din România, sper ca societatea să devină mai tolerantă şi să înţeleagă că aceştia sunt semenii noştri şi statul român are faţă de ei o obligaţie. Plus de asta, statul român mai are obligaţia, care este cuprinsă într-o strategie care premerge mandatului meu, de reintegrare socială a acestor persoane. Sper ca societatea să îi primească bine şi fără prejudecăţi pe aceşti oameni", a subliniat Raluca Prună.

Ce sindicatele nu susţin demersul

1. Sindicatul Omnia din Administraţia Naţională a Penitenciarelor

2. Sindicatul Solidaritatea din Penitenciarul Craiova

3. Sindicatul Danubius Drobeta din Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin

4. Sindicatul Solidaritatea din Penitenciarul Ploieşti

5. Sindicatul Liber din Penitenciarul Gherla

6. Sindicatul Pajura din Penitenciarul Pelendava

7. Sindicatul Equitas din Penitenciarul Târgşor

8. Sindicatul Novo Legis din Penitenciarul Botoşani

9. Sindicatul Liber al Funcţionarilor din Penitenciarul Bacău

10. Sindicatul San Just din Penitenciarul Spital Târgu Ocna

11. Sindicatul Pro Lex din Penitenciarul Arad

12. Sindicatul Acvila din Centrul de Detenţie Craiova

13. Sindicatul Someş din Penitenciarul Satu Mare

14. Sindicatul Liber din Penitenciarul Aiud