UE acordă Varşoviei trei luni pentru a soluţiona impasul constituţional
Uniunea Europeană a acordat Poloniei un termen limită de trei luni pentru a anula modificările privind Curtea Constituţională. UE este îngrijorată de presupusele breşe în democraţia ţării de când noul guvern a preluat puterea la sfârşitul anului trecut.
Sediul Comisiei Europene în Bruxelles. (Captură Foto)
Decizia UE reprezintă cea de-a doua parte dintr-o procedură fără precedent declanşată de Comisia Europeană la începutul acestui an, după modificările privind competenţele Curţii Constituţionale a Poloniei efectuate de partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) după ce a ajuns la putere în octombrie 2015.
“Temerile fundamentale sunt încă nerezolvate”, a susţinut vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, adăugând că, de fapt, Curtea încă nu are capacitate deplină pentru a efectua o evaluare constituţională. “Acest lucru afectează negativ integritatea, stabilitatea şi funcţionarea corespunzătoare [a Curţii]”, care este unul dintre mijloacele esenţiale de protecţie a legii în Polonia, a continuat Timmermans.
În timp ce posibilele sancţiuni nu sunt clare, la fel ca şi dorinţa politică a UE de a le impune unui membru cheie al blocului, Varşoviei i s-ar putea suspenda dreptul de vot în Consiliul European, principalul organism decizional al UE.
Curtea care decide dacă legile adoptate de Parlamentul ţării respectă Constituţia se află în centrul unor disensiuni continue ce au declanşat proteste anti-guvernamentale în Polonia şi un val de critici din partea Comisiei Europene şi a Statelor Unite.
Prea puţin, prea târziu?
Un proiect de lege aprobat în 22 iulie – iniţiat pentru liniştirea criticilor interni şi externi – prevede că deciziile privind chestiunile cheie pot fi luate în prezenţa a 11 dintre cei 15 judecători ai Curţii, în timp ce evaluarea conformării unei legi cu Constituţia poate fi realizată de cinci judecători. Dar pentru mulţi din Polonia şi din exterior această măsură nu este suficientă, considerând că activitatea Curţii este în continuare stânjenită.
Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat în această săptămână că proiectul de lege mai sus menţionat nu reglementează în măsură mai mare probleme importante evidenţiate de Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia.
Comisia Europeană, Parlamentul European şi un grup de 10 state membre UE pot propune să i se suspende Poloniei dreptul de vot în instituţiile UE dacă se constată “încălcări serioase şi continue ale legii”.
La mijlocul lunii ianuarie, Comisia Europeană a început o evaluare preliminară pentru a constata dacă noile legi adoptate de guvernul polonez au încălcat principiul fondator al UE privind statul de drept.
Comisia a lansat o anchetă iniţială în ianuarie pentru a constata dacă au fost încălcate reglementările UE şi dacă trebuie aplicate măsuri punitive. Comisia a avertizat oficial Polonia în 1 iunie să suspende modificările pentru a înlătura o “ameninţare sistemică” în aplicarea legii, adăugând că Varşovia a eşuat să îndepărteze temerile în ciuda unor amendamente legislative suplimentare.
În plus, Comisia Europeană doreşte ca deciziile Curţii Constituţionale a Poloniei să fie publicate, a susţinut Timmermans.
Curtea Constituţională a recunoscut neconstituţionalitatea noii legislaţii în cadrul unei decizii anunţate în luna martie, pe care însă guvernul polonez a refuzat să o publice pentru a nu fi considerată obligatorie din punct de vedere legal.
Varşovia reacţionează
Ministrul polonez de Interne Mariusz Blaszczak a declarat că este “uimit de decizia Comisiei Europene”, adăugând că aceasta “ar trebui să susţină statele membre. Ei ar trebui să se concentreze pe lupta împotriva terorismului”.
Ministerul polonez de Externe a declarat miercuri că acţiunile Comisiei sunt premature şi expun instituţia la riscul pierderii credibilităţii. “[Acţiunile] expun Comisia la riscul pierderii autorităţii necesare pentru a-şi îndeplini funcţiile descrise de tratatele [europene]”, a precizat ministerul într-o declaraţie.
