Zhang Zeduan şi faimosul său tablou „De-a lungul râului în timpul festivalului Qingming”

Zhang Zeduan şi al său „De-a lungul râului în timpul festivalului Qingming”, din perioada dinastiei Song.
Zhang Zeduan şi al său „De-a lungul râului în timpul festivalului Qingming”, din perioada dinastiei Song. (Jane Ku / Epoch Times)

Zhang Zeduan (1085-1145 d.Hr.) a fost un pictor celebru al dinastiei Song de Nord ce era specializat în tehnica Jiehua - pictarea liniilor folosind o pensulă specială şi o margine dreaptă pentru a trasa cu precizie liniile clădirilor, a vehiculelor de transport, podurilor urbane, drumurilor şi cărărilor, etc. - şi folosea stilul artei peisajului chinezesc, numit Shan Shui.

Până în 1101 d.Hr. guvernul dinastiei Song de nord nu era preocupat de ameninţarea militară dinspre nord, datorită diplomaţiei sale şi a mitelor economice, oferind dinastiei mai bine de un secol de pace şi economie stabilă.

Comerţul şi arta, aflate în plină dezvoltare, au generat prosperitate culturală societăţii civile şi familiilor regale. Institutul Regal de Pictură, care era susţinut de Împărat, şi-a extins grupul de artă şi pictură, astfel că Zhang Zeduan - care servea Institutului - a devenit foarte prolific, prezentând împăratului un tablou celebru în istoria chineză – “De-a lungul râului în timpul festivalului Qingming” sau “Pergamentul Qingming”.

Extraordinarul tablou a portretizat activităţile de zi cu zi ale oamenilor, atât din zonele urbane cât şi suburbane, în timpul festivalului Qingming. Tabloul înfăţişa activităţile prospere comerciale, industriale şi de transport, devenind mai târziu o comoară de nepreţuit a dinastiei Song, cu o valoare istorică inestimabilă.

Tabloul în acuarelă a fost pictat pe o pânză de mătase, având înălţimea de 24,8 cm şi lăţimea de 528,7 cm. Pergamentul înfăţişează 814 persoane, 13 vehicule, 29 de bărci, 8 scaune, 83 de animale domestice şi peste 100 de magazine. Pictura, având o lungime de cinci metri, reflectă pe deplin prosperitatea oraşului cu o populaţie de 1,5 milioane de locuitori.

Pergamentul „De-a lungul râului în timpul festivalului Qingming” este împărţit în trei părţi. Prima parte este reprezentată printr-un peisaj rural, înfăţisând o caravană de măgari conduşi de fermieri spre oraş, cărând cărbune în spate. Fundalul strălucirii soarelui de dimineaţă, a pădurilor ceţoase şi cabanelor umbrite sunt pictate foarte viu, iar în apropierea oraşului pot fi văzute mai multe siluete. Cea de-a doua parte se axează pe scena transportului aglomerat de peste râu, îndeosebi podul în forma unui curcubeu. Mulţimea din jurul podului, trăsurile şi caii de toate tipurile, bărcile care traversează apa aproape de docurile aglomerate, toate sunt viu înfăţişate, făcând această parte a pergamentului să arate cel mai atractiv. Cea de-a treia parte reprezintă o scenă urbană, cu oameni din toate categoriile sociale, care s-au adunat şi vorbesc lângă zidul înalt al oraşului, ori în cafenele şi restaurante, precum şi şiruri de magazine aglomerate. Pe pergamentul desfăşurat, oamenii pot vedea scene cosmopolitane în care oameni obişnuiţi şi aristocraţi se amestecă, completându-se reciproc, prezentând civilizaţia foarte dezvoltată a dinastiei Song de nord.

Tabloul cuprinde clădiri, meserii, traficul rutier şi transportul, reflectând prosperitatea capitalei. Datorită simţului său de observaţie asupra vieţii obişnuite şi a cultivării artistice enorme, Zhang Zeduan a aranjat cu foarte mare atenţie scenele şi toate detaliile. Admirând tabloul, multă lume a avut senzaţia că s-ar afla personal, în mijlocul scenei.

Pergamentul a câştigat o reputaţie atât de mare, încât, mai târziu, mulţi pictori au încercat să-l reproducă.

A existat şi o poveste despre autentificarea “De-a lungul râului în timpul festivalului Qingming”: câteva sute de ani mai târziu, s-a întâmplat ca un oficial să obţină aşa-zisa capodoperă a lui Zhang Zeduan. A rugat un artist să înrămeze şi să monteze pergamentul, însă acesta l-a atenţionat că nu era decât un fals. Pe tablou erau patru oameni care se jucau cu şase zaruri. Unul dintre zaruri se învârtea încă, iar omul care a aruncat zarurile a deschis gura strigând “şase”, în speranţa că zarul va cădea la partea cu şase puncte. Însă, forma gurii sale reflectă, mai degrabă, pronunţarea sudică pentru “şase”, decât pe cea nordică. Prin urmare, artistul a considerat că pergamentul nu era autentic. Istorisirea arată abilităţile autentificatorului, precum şi renumita atenţie la detalii a lui Zhang Zeduan.