Acuzat de genocid în Gaza, Israelul merge să se apere la Curtea Internaţională de Justiţie

Israelul s-a pregătit să se apere, joi, la cea mai înaltă instanţă a ONU împotriva acuzaţiilor de genocid în Gaza, în timp ce premierul Benjamin Netanyahu a respins pentru prima dată în mod public apelurile unor miniştri de dreapta de a ocupa permanent enclava, potrivit Reuters.

În timp ce războiul Israelului împotriva militanţilor Hamas face ravagii în Gaza, unde oficialii palestinieni afirmă că 23.000 de persoane au fost ucise, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga urma să deschidă două zile de audieri într-un caz intentat de Africa de Sud în decembrie, care susţine că războiul încalcă Convenţia din 1948 privind genocidul.

"Opoziţia noastră faţă de măcelul în curs de desfăşurare al populaţiei din Gaza ne-a determinat, ca ţară, să ne adresăm CIJ. În calitate de popor care a gustat cândva din fructele amare ale deposedării, discriminării, rasismului şi violenţei sponsorizate de stat, ne este clar că vom sta de partea corectă a istoriei", a declarat, miercuri, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa cu privire la acuzaţiile de genocid, respinse de Israel şi de principalul său susţinător, Statele Unite.

Timp de aproape o jumătate de secol, până în 1994, minoritatea albă din Africa de Sud a impus o guvernare dură asupra majorităţii negrilor, în cadrul sistemului de separare rasială apartheid.

În dosarul de 84 de pagini, Africa de Sud afirmă că, prin uciderea palestinienilor din Gaza, care le-au provocat grave vătămări psihice şi corporale şi prin crearea unor condiţii "planificate să ducă la distrugerea lor fizică", Israelul comite un genocid împotriva acestora.

Tratatul din 1948 defineşte genocidul ca fiind "acte comise cu intenţia de a distruge, în totalitate sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios".

Înaintea audierilor, purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, Eylon Levy, a declarat: "Statul Israel se va prezenta în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie pentru a dezminţi defăimarea absurdă [...] din partea Africii de Sud, în timp ce Pretoria oferă acoperire politică şi juridică regimului violator Hamas".

Audierile se vor ocupa exclusiv de cererea Africii de Sud de emitere a unei ordonanţe de urgenţă prin care Israelul să suspende acţiunile militare din Gaza, în timp ce instanţa, cunoscută şi sub numele de Curtea Internaţională, va examina fondul cauzei - un proces care ar putea dura ani de zile.

Columbia şi Brazilia şi-au exprimat, miercuri târziu, sprijinul pentru Africa de Sud.

SUA îndeamnă Israelul să protejeze civilii

Israelul şi-a lansat ofensiva după ce luptătorii Hamas au efectuat un raid transfrontalier la 7 octombrie, în care, potrivit Israelului, au fost ucise 1.200 de persoane şi 240 răpite.

De atunci, forţele israeliene au devastat o mare parte din Gaza, iar aproape toţi cei 2,3 milioane de locuitori au fost alungaţi din casele lor cel puţin o dată, provocând o catastrofă umanitară.

Washingtonul, deşi a respins afirmaţiile de genocid ale Africii de Sud, a îndemnat Israelul să facă mai mult pentru a proteja civilii palestinieni.

"Acuzaţiile potrivit cărora Israelul comite un genocid sunt nefondate. De fapt, cei care atacă violent Israelul sunt cei care continuă să ceară în mod deschis anihilarea Israelului şi uciderea în masă a evreilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matt Miller.

Miller şi-a exprimat sprijinul pentru "dreptul Israelului de a se apăra împotriva actelor teroriste ale Hamas", adăugând că Israelul trebuie "să respecte dreptul umanitar internaţional" şi "să caute mai multe modalităţi de a preveni daunele civile şi să investigheze acuzaţiile credibile de încălcare a dreptului umanitar internaţional atunci când acestea apar".

Grupul pentru drepturile omului Amnesty International a declarat că nu a stabilit dacă "situaţia din Gaza echivalează cu un genocid", dar "există semne alarmante, având în vedere amploarea uluitoare a distrugerilor şi numărul persoanelor decedate" în războiul care durează de trei luni.

Organizaţia a semnalat "o creştere înspăimântătoare a retoricii dezumanizante şi rasiste împotriva palestinienilor din partea anumitor oficiali guvernamentali şi militari israelieni".

În declaraţia sa, Amnesty a adăugat că războiul şi "asediul ilegal al Israelului în Gaza" au "provocat niveluri de suferinţă inimaginabile", punând în pericol supravieţuirea celor din Gaza.

În ajunul audierilor, Netanyahu s-a opus apelurilor lansate de membrii de dreapta din guvernul său, inclusiv de ministrul de Finanţe, Bezalel Smotrich, şi de ministrul Securităţii Naţionale, Itamar Ben-Gvir, ca palestinienii să părăsească Gaza în mod voluntar, lăsând loc israelienilor să se stabilească acolo.

Smotrich a declarat că, dacă marea majoritate a palestinienilor ar părăsi Gaza, "majoritatea societăţii israeliene va spune: 'De ce nu, este un loc frumos, hai să facem deşertul să înflorească, nu se face pe cheltuiala nimănui'".

"Vreau să fac câteva precizări absolut clare: Israelul nu are nicio intenţie de a ocupa permanent Gaza sau de a strămuta populaţia sa civilă", a scris Netanyahu pe platforma de socializare X.

În mod potenţial, sincronizându-şi comentariile înainte de audierile de la tribunal, el a adăugat: "Israelul luptă împotriva teroriştilor Hamas, nu împotriva populaţiei palestiniene, şi facem acest lucru în conformitate cu dreptul internaţional."

Luptele din Gaza continuă

Iordania şi Egipt au avertizat miercuri împotriva oricărei reocupări israeliene a Fâşiei Gaza şi au făcut apel să li se permită locuitorilor dezrădăcinaţi să se întoarcă acasă.

În Gaza, loviturile israeliene s-au intensificat în ciuda promisiunii Israelului de a retrage o parte din trupe şi de a trece la o campanie mai bine direcţionată.

Şeful purtătorului de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, a declarat, în cadrul unei şedinţe de informare, că armata îşi concentrează operaţiunile asupra Khan Younis şi asupra taberelor de refugiaţi din centrul Fâşiei.

În cel mai recent semn al extinderii războiului care durează de trei luni, navele de război americane şi britanice din Marea Roşie au respins cel mai mare atac de până acum al grupării Houthi din Yemen, care susţine că acţionează pentru a sprijini Gaza.

Washington şi Londra au declarat că au doborât 21 de drone şi rachete care vizau rutele maritime. Nimeni nu a fost rănit.

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat o rezoluţie prin care se cere ca Houthi să înceteze imediat atacurile maritime.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anulat o misiune de ajutor medical planificată în Gaza din cauza problemelor de securitate, a şasea anulare de acest fel în două săptămâni.

Semiluna Roşie palestiniană a declarat că patru angajaţi ai săi au fost ucişi într-un atac israelian în apropiere de Deir al-Balah, în centrul Fâşiei Gaza, iar oficiali palestinieni din domeniul sănătăţii au declarat că patru copii au fost ucişi de un atac aerian israelian asupra unei case din Rafah.

Secretarul de stat american Antony Blinken, care se află în a patra vizită în regiune de când a început războiul, s-a întâlnit cu lideri palestinieni din Cisiordania ocupată de Israel, inclusiv cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas.

Departamentul de Stat a declarat că Blinken şi-a exprimat sprijinul pentru un stat palestinian şi a discutat despre eforturile de protejare şi ajutorare a civililor din Gaza. Autoritatea Palestiniană a declarat că Abbas i-a spus lui Blinken că niciun palestinian nu ar trebui să fie strămutat din Gaza sau din Cisiordania.