Beijing şi Shanghai înregistrează cele mai mari scăderi ale preţurilor locuinţelor

China a publicat, la 15 iunie, datele naţionale privind preţurile locuinţelor din luna mai. Beijing şi Shanghai au înregistrat cea mai mare scădere a preţurilor locuinţelor second-hand, luând în calcul 70 de oraşe mari şi mijlocii.

Preţul locuinţelor second-hand din Shanghai a scăzut cu 0,8% faţă de luna precedentă, cea mai mare scădere dintre oraşele analizate, iar preţul din Beijing a scăzut cu 0,6%.

Experţii consideră că scăderea preţurilor în cele două mega-oraşe este un semn al unei economii deficitare.

Economistul Davy J. Wong, stabilit în SUA, a explicat că majoritatea investitorilor chinezi s-au limitat la sectorul imobiliar din cauza canalelor de investiţii limitate în cadrul actualului regim de guvernare.

El a precizat că, în general, chinezii consideră că proprietăţile imobiliare oferă o mai eficientă atenuare în ceea ce priveşte inflaţia şi deprecierea.

În China, guvernele locale şi dezvoltatorii care stabilesc preţul pieţei locuinţelor noi au monopolizat piaţa imobiliară, "dar piaţa second-hand este destul de liberă pentru manevrare şi, astfel, reflectă adevărata piaţă din China", a spus el.

Într-un raport din 2019 al Băncii Poporului, 74,2 la sută din activele tangibile ale gospodăriilor urbane erau locuinţe, într-un sondaj la nivel naţional efectuat în rândul a 30.000 de gospodării urbane; în timp ce în Statele Unite, proprietăţile imobiliare reprezentau doar aproximativ 30 la sută din averea totală a gospodăriilor, a precizat presa chineză.

Economia slabă a forţat pe toată lumea să îşi reducă consumul, a precizat Wong. Politica de trei ani de zero-COVID a ruinat încrederea oamenilor în viitor. El crede că mult mai mulţi oameni aleg să îşi vândă proprietăţile pentru a-şi uşura stresul financiar.

"Este o gestionare a riscurilor", a spus el, adăugând că scăderea preţurilor locuinţelor second-hand din Beijing şi Shanghai sugerează că oferta este prea mare pentru ca volumul tranzacţiilor să ţină pasul.

Economia în scădere

Wong a indicat că exporturile au susţinut creşterea economică a Chinei în ultimii peste 30 de ani. Însă, o forţă motrice mai mare provine din investiţii, a spus el, adăugând că "dezvoltarea imobiliară a contribuit la jumătate din investiţiile din China".

Cu toate acestea, investiţiile imobiliare sunt încă foarte legate de exporturi. El a explicat că firmele şi industriile au nevoie atât de terenuri, cât şi de proprietăţi imobiliare, iar capitalul străin ar viza, de asemenea, surse de terenuri şi proprietăţi imobiliare. Atunci când exporturile sunt în scădere, "capitalul străin nu va fi injectat pe piaţă, piaţa chineză nu are şanse să se redreseze curând, iar perspectivele imobiliare sunt cu siguranţă îngrijorătoare", a continuat el.

Shih-tsung Huang, un comentator financiar, a declarat că piaţa imobiliară din Beijing, Shanghai, Guangzhou şi Shenzhen a avut un mare impact asupra pieţei chineze.

Declinul acesteia va duce în mod inevitabil la declinul întregii industrii imobiliare chineze. Seria de efecte de domino ar putea fi transmisă la sistemul bancar sau la datoria generală a gospodăriilor.

Judecând după experienţa trecută, el a spus că piaţa imobiliară va creşte şi va scădea, dar sectorul imobiliar din China nu a avut un astfel de ciclu de creştere şi scădere.

"Este posibil ca piaţa imobiliară chineză să se confrunte acum cu o presiune de recul relativ mare", a declarat acesta.

De exemplu, a afirmat el, piaţa imobiliară slabă a fost observată în criza bancară japoneză din anii 1990, în turbulenţele financiare din 1998 din Taiwan şi în criza financiară din 2008 şi 2009 din Statele Unite.

"Scăderea pieţei imobiliare, de exemplu, cu 20-30% va declanşa o criză în întreaga economie şi chiar o criză în întregul sistem financiar", a explicat Huang, adăugând că economiştii sunt foarte atenţi la piaţa imobiliară şi la probabila prăbuşire a bulei din China.

"Când [liderul chinez] Xi Jinping spune 'pregătiţi-vă pentru scenarii extreme', cred că China este îngrijorată".

Conform rapoartelor din presa chineză, pe 7 iunie, Xi a declarat că, pentru a asigura "cererea de consum intern", va "securiza funcţionarea economică regulată în cazul scenariilor extreme".