Biden îl avertizează pe Netanyahu: SUA nu va lua parte la nicio acţiune israeliană de represalii împotriva Iranului

Preşedintele SUA Joe Biden (st) şi premierul Israelului, Benjamin Netanyahu
Preşedintele SUA Joe Biden (st) şi premierul Israelului, Benjamin Netanyahu (Facebook - Benjamin Netanyahu)
Redacţia
15.04.2024

Preşedintele Joe Biden l-a avertizat pe premierul Benjamin Netanyahu că Statele Unite nu vor participa la o contraofensivă împotriva Iranului, o opţiune pe care cabinetul de război al lui Netanyahu o ia serios în calcul după un atac masiv cu drone şi rachete pe teritoriul israelian, potrivit unor oficiali citaţi de Reuters.

Ameninţarea izbucnirii unui război deschis între cei doi duşmani de lungă durată din Orientul Mijlociu şi atragerea Statelor Unite în conflict au pus regiunea pe jar, generând apeluri la reţinere din partea puterilor globale şi a naţiunilor arabe.

"Orientul Mijlociu este pe marginea prăpastiei. Popoarele din regiune se confruntă cu un pericol real al unui conflict devastator la scară largă. Acum este momentul să dezamorsăm şi să detensionăm situaţia", a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la o reuniune a Consiliului de Securitate convocată duminică.

Adjunctul ambasadorului SUA la ONU, Robert Wood, a cerut Consiliului să condamne fără echivoc atacul Iranului.

"Permiteţi-mi să fiu clar: dacă Iranul sau reprezentanţii săi vor întreprinde acţiuni împotriva Statelor Unite sau alte acţiuni împotriva Israelului, Iranul va fi tras la răspundere", a spus el.

Cu toate acestea, Biden i-a spus lui Netanyahu că SUA nu va participa la nicio contraofensivă israeliană împotriva Iranului din cauza atacului, a declarat un oficial de la Casa Albă.

Secretarul de stat american Antony Blinken şi secretarul american al apărării Lloyd Austin au vorbit, de asemenea, cu omologii lor, inclusiv din Arabia Saudită, Turcia, Egipt şi Iordania, subliniind necesitatea de a evita escaladarea, importanţa unui răspuns diplomatic coordonat şi subliniind că SUA va continua să sprijine apărarea Israelului.

Pagube puţine

Atacul lansat de Iran a fost justificat de Teheran ca fiind un răspuns la o presupusă lovitură israeliană asupra complexului ambasadei sale din Siria la 1 aprilie, care a ucis comandanţi de rang înalt ai Gardienilor Revoluţiei şi a urmat luni de confruntări între Israel şi aliaţii regionali ai Iranului, declanşate de războiul din Gaza.

Totuşi, atacul cu peste 300 de rachete şi drone a provocat doar pagube modeste în Israel. Majoritatea au fost doborâte de sistemul de apărare Iron Dome al Israelului şi cu ajutorul SUA, Marii Britanii, Franţei şi Iordaniei.

Singura persoană rănită grav pe teritoriul Israelului a fost un copil de 7 ani care a fost atins de şrapnel.

De asemenea, au fost raportate puţine pagube materiale grave. Autorităţile au declarat că o bază a Forţelor Aeriene israeliene a fost lovită, dar a continuat să funcţioneze în mod normal.

Acţiunile asiatice au scăzut, dar preţul aurului a crescut luni, deoarece sentimentul de risc a fost afectat, deşi preţul petrolului a coborât.

"Un atac a fost în mare parte evaluat în zilele premergătoare. De asemenea, pagubele limitate şi faptul că nu au existat pierderi de vieţi omeneşti înseamnă că, poate, răspunsul Israelului va fi mai cumpătat. Dar, în mod clar, există încă multă incertitudine şi totul depinde de modul în care Israelul răspunde acum", a declarat Warren Patterson, şeful departamentului de strategie pentru mărfuri de la ING.

Oficialii israelieni au declarat că cei cinci membri ai cabinetului de război al lui Netanyahu au favorizat represaliile în cadrul unei întâlniri de duminică, deşi grupul a fost divizat cu privire la momentul şi amploarea unui astfel de răspuns.

Doi miniştri israelieni de rang înalt au semnalat că represaliile nu sunt iminente şi că Israelul nu va acţiona singur.

"Vom construi o coaliţie regională şi vom cere preţul de la Iran în modul şi la momentul potrivit pentru noi", a declarat ministrul centrist Benny Gantz înainte de o reuniune a cabinetului de război.

Ministrul Apărării, Yoav Gallant, a declarat, de asemenea, că Israelul are ocazia de a forma o alianţă strategică "împotriva acestei ameninţări grave din partea Iranului".

Israelul a rămas în stare de alertă maximă, dar autorităţile au ridicat unele măsuri de urgenţă care includeau interzicerea cursurilor în şcoli şi limitarea adunărilor mari.

Şeful Statului Major al armatei iraniene, generalul-maior Mohammad Bagheri, a declarat la televiziune că "răspunsul nostru va fi mult mai mare decât acţiunea militară din această seară, dacă Israelul va riposta împotriva Iranului" şi a declarat Washingtonului că bazele sale ar putea fi, de asemenea, atacate dacă ajută Israelul să riposteze.

Ministrul iranian de Externe, Hossein Amirabdollahian, a declarat că Teheranul a informat Statele Unite că atacul său asupra Israelului va fi limitat şi că vecinii regionali au fost informaţi cu 72 de ore înaintea atacurilor planificate.

Duminică, oficialii turci, iordanieni şi irakieni au declarat că Iranul a anunţat pe larg cu câteva zile înainte de atac, dar oficialii americani au declarat că Teheranul nu a avertizat Washingtonul şi că urmărea să provoace pagube semnificative.

Liderii Grupului celor 7 naţiuni au condamnat atacul Iranului şi au declarat că vor lucra pentru a stabiliza situaţia, avertizând într-o declaraţie că Teheranul riscă "o escaladare regională incontrolabilă".

Motivaţiile atacului

Analiştii au dezbătut dacă atacul Iranului a fost calibrat pentru a provoca o devastare reală în Israel sau pentru a salva aparenţele acasă după jurămintele de răzbunare, evitând în acelaşi timp un nou război major.

"Cred că iranienii au luat în considerare faptul că Israelul are un sistem antirachetă multistrat foarte, foarte puternic şi probabil au luat în considerare faptul că nu vor fi prea multe victime", a declarat Sima Shine, fost înalt oficial Mossad la Institutul pentru Studii de Securitate Naţională din Tel Aviv.

În Gaza, atacul Iranului a stârnit aplauze ca o răzbunare rară pentru o ofensivă israeliană care a ucis cel puţin 33.000 de persoane.

Războiul din Gaza, pe care Israelul a invadat-o în urma unui atac al grupării Hamas, susţinută de Iran, la 7 octombrie, s-a extins pe fronturile cu grupări aliate cu Iranul din Liban, Siria, Yemen şi Irak.

În Israel, deşi a existat o alarmă faţă de primul atac direct din partea unei alte ţări în mai mult de trei decenii, starea de spirit contrasta cu trauma de după atacul condus de Hamas din 7 octombrie.

"Cred că acum ni s-a dat licenţa de a răspunde. Adică a fost un atac major din partea Iranului... Îmi imaginez că Israelul va răspunde şi s-ar putea să se termine repede şi să se întoarcă la viaţa normală", a declarat Jeremy Smith, în vârstă de 60 de ani.

În Iran, televiziunea de stat a arătat mici adunări în mai multe oraşe care sărbătoreau atacul, dar în privat unii iranieni erau îngrijoraţi de răspunsul Israelului.

"Iranul i-a oferit lui Netanyahu o ocazie de aur pentru a ne ataca ţara. Dar noi, poporul iranian, vom suporta partea cea mai grea a acestui conflict", a declarat Shima, o asistentă medicală, din Teheran.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor