Ce a urmărit spionajul rus în România? Raport oficial CSAT
Sedinta CSAT (Presidency.ro)
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), for care coordonează politica de apărare a României, a detaliat în Raportul de activitate pe anul 2023 care au fost principalele obiective ale serviciilor de informaţii "ostile".
Iată obiectivele descrise în raportul CSAT, potrivit G4Media:
– încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;
– culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare;
– penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
– subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.
Raportul CSAT arată că "Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acţiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice".
În ceea ce priveşte riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina la adresa ţărilor din regiune, CSAT enumeră:
– creşterea numărului incidentelor militare;
– atacurile cibernetice de sorginte rusă;
– posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni;
– exportul ameninţărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina;
– posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităţilor autohtone de producţie de tehnică şi echipamente.
Raportul face referire şi la situaţia din Republica Moldova şi avertizează asupra următorului fapt: "Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acţionat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internaţional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susţinerea eforturilor de reformă instituţională în domenii multiple".
