Ce spune noul acord cu FMI despre economia României
Întrevederea dintre preşedintele României Traian Băsescu şi delegaţia FMI, CE şi BM, la Palatul Cotroceni. (Epoch Times România)
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional a prezentat astăzi concluziile vizitei în România, la sediul BNR. Problemele economiei rămân tot cele care n-au fost rezolvate nici de precedentele acorduri: arieratele companiilor de stat, lipsa de investiţii în transport, energie şi infrastructură şi valorificarea deficitară a fondurilor europene. Totuşi FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2% şi la 2,25% anul viitor.
Şefa delegaţiei FMI, Andrea Schaechter, a declarat în cadrul conferinţei de presă că valoarea împrumutului acordat României este în jur de 4 miliarde de euro, împărţit între FMI şi Comisia Europeană. Acesta este însă un acord preventiv iar autorităţile române nu vor trage banii, ci îi vor folosi ca garanţie pentru menţinerea macrostabilităţii.
Schaechter a făcut o scurtă radiografie a situaţiei economice actuale a României şi a subliniat că în prima parte a anului exporturile au crescut puternic, cererea internă fiind mai redusă. În plus, producţia agricolă a fost mult mai bună decât anul trecut. ”Estimăm că PIB-ul real al României va creşte la 2% în 2013-14. Anul viitor ne aşteptăm ca această redresare să continue şi proiecţia PIB să fie de 2,25%. Deficitul de cont curent va continua să scadă până la 2% din PIB, iar inflaţia va scădea în continuare, intrând în intervalul ţintit de BNR înainte de finalul anului 2013”, a afirmat şefa delegaţiei FMI.
Ea a mai identificat arieratele companiilor de stat, întârzierile de plăţi la nivelul autorităţilor locale şi centrale, ca o problemă-cheie ce trebuie soluţionată pentru a ”nu avea un impact negativ asupra sectorului privat”. ”Cele mai afectate sunt IMM-urile. Există multe modalităţi prin care aceste IMM-uri pot fi susţinute. Spre exemplu ANAF poate lucra activ cu IMM-urile pentru a vedea dacă arieratele acestora pot fi restructurate, dacă pot fi găsite rescadenţări", a recomandat Schaechter.
În privinţa reformelor structurale, reprezentanta FMI susţine că o mai bună absorbţie a fondurilor UE pot ajuta România să-şi construiască infrastructura şi să investească în transport şi energie. În acest sens, reprezentanţii Fondului salută creşterea cofinanţării din buget pentru proiectele europene, decisă de autorităţi. ”Pe lângă păstrarea stabilităţii macroeconomice care a fost realizată pe parcursul ultimelor două programe, trebuie de asemenea să ne concentrăm pe continuarea unor reforme structurale în anumite sectoare - şi asta înseamnă în primul rând o atenţie sporită acordată sistemului sanitar. Primul pas trebuie să fie definirea pachetului de bază de asistenţă de sănătate şi apoi ce intră în asigurările private de sănătate. În plus, ar trebui să se pună mai mult accent pe medicina ambulatorie şi de familie pentru a reduce costurile”, a mai spus Schaechter.
Estimăm că PIB-ul real al României va creşte la 2% în 2013-14. Anul viitor ne aşteptăm ca această redresare să continue şi proiecţia PIB să fie de 2,25%. Deficitul de cont curent va continua să scadă până la 2% din PIB, iar inflaţia va scădea în continuare, intrând în intervalul ţintit de BNR înainte de finalul anului 2013”, a afirmat şefa delegaţiei FMI.
Cât despre importanţa acordului cu FMI pentru România, a fost invocată incertitudinea legată de continuarea crizei în eurozonă. În acest context, acordul stand-by ”poate ajuta România să-şi menţină calea pe stabilitatea macroeconomică, dar poate funcţiona şi ca o rezervă pentru şocurile externe”. Schaechter n-a dorit să comenteze privatizarea CFR Marfă şi nici reformele structurale nerealizate de România, dar asumate prin precedentele acorduri cu FMI.
Un alt obiectiv important de politică financiară, asumat de guvern în acordul cu FMI, este consolidarea bilanţurilor bancare prin soluţionarea problemei creditelor neperformante. În acest sens, reprezentanta Fondului, a declarat referitor la amânarea prevederilor din Codul Fiscal privind creditele, că ”trebuie să se găsească un echilibru. Pe de o parte, trebuie protejaţi cei care au luat credite, dar pe de altă parte, trebuie să se ţină seama de stabilitatea sistemului financiar. Se face un studiu de impact de către BNR. Pentru că, dacă această măsură ar submina sistemul financiar, avem milioane de oameni care au depozite în bănci care ar putea fi afectaţi. Se poartă discuţii şi se realizează un studiu de impact de către BNR”.
În legătură cu decizia recentă a guvernului Ponta de a reduce TVA la pâine, şefa delegaţiei FMI a atenţionat că ”este o masură temporară, iar după o perioadă se va face o evaluare pentru a vedea dacă evaziunea fiscală s-a redus, iar dacă nu se va întâmpla aşa, s-ar putea reveni asupra reducerii”.
