China pune ochii pe Groenlanda. Baza aeriană americană Thule ar putea fi periclitată

Baza aeriană americană Thule din Groenlanda
Baza aeriană americană Thule din Groenlanda (Captură Foto)

Anul trecut, guvernul chinez a publicat un raport intitulat “Strategie pentru Cooperare Maritimă pe baza Iniţiativei Centura şi Drumul”. Raportul a prezentat un plan pentru o legătură arctică între China şi vestul Europei, care va completa celelalte proiecte ale guvernului comunist de a construi infrastructură şi rute comerciale care să lege China de centrul Asiei, Orientul Mijlociu şi Europa.

În timp ce urmăreşte să devină un jucător puternic în zona Arctică, Beijingul a recunoscut că Groenlanda este răspunsul pentru rutele de transport maritim mai rapide şi pentru accesul la depozite minerale pentru a se înregistra progrese în cazul Iniţiativei Centura şi Drumul, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Aşadar, când Groenlanda a emis o solicitare pentru a renova trei aeroporturi, o companie chineză, controlată de Beijing şi la un moment dat inclusă pe lista neagră a Băncii Mondiale, a prezentat o ofertă pentru a prelua proiectul.

Danemarca, care are cuvântul final cu privire la problemele de securitate naţională ce implică Groenlanda, s-a opus cu tărie mişcării companiei chineze. Groenlanda a cerut apoi ca China Communications Construction Company (CCCC), care a lucrat la proiecte masive de infrastructură în lume, să rămână unul dintre finaliştii săi pentru proiect cu cele trei aeroporturi, pregătindu-se pentru negocieri viitoare între ambele guverne, a precizat Defense News.

Influenţa chineză asupra continentului a creat panică în rândul unora dintre liderii europeni, care sunt îngrijoraţi de perspectiva ca o companie controlată de guvernul comunist chinez în Groenlanda să pună în pericol o bază militară americană cheie localizată acolo.

Chinezii “sunt jucători în economia mondială, după cum sunt şi alţii, şi ar trebui trataţi în mod egal. Dar suntem atenţi”, a afirmat ministrul danez al Apărării, Claus Hjort Fredericksen, într-un interviu acordat în luna iunie în biroul său din Copenhaga.

“Bineînţeles, salutăm cooperarea cu China în domeniul comercial. Cât timp are un scop comercial, nu ne opunem acestui lucru. Acesta este un mod normal de a extinde comerţul global”, a afirmat ministrul olandez, adăugând că “monitorizăm cu mare atenţie situaţia, pentru a vedea dacă aceste instalaţii ar putea avea alte scopuri şi dacă acest lucru ar provoaca probleme”.

De când preşedintele chinez Xi Jinping a lansat Iniţiativa Centura şi Drumul (One Belt One Road, proiect ce îşi propune să accelereze soft powerul chinez) în 2013, China a investit într-o mulţime de sectoare, de la mine la expediţii ştiinţifice în nordul îndepărtat, a afirmat Magnus Nordenman, un analist regional în Atlantic Council, adăugând că Beijingul şi-a folosit avantajul economic pentru a influenţa şi promova unele politici publice. China “a adunat o mulţime de lucruri la preţuri de nimic şi ulterior, când a fost momentul pentru voturi la ONU în chestiuni legate de drepturile omului, dintr-o dată toate aceste ţări au dat înapoi”, a notat Nordenman.

În ultimii cinci ani, achiziţiile chineze de firme au vizat huburi de transport în Europa, precum portul elen Pireu şi portul belgian Zeebrugge. Firmele chineze controlează acum aproximativ 10% din spaţiul portuar pentru mărfuri în Europa, conform datelor publicate de Forumul Internaţional pentru Transport.

Nordenman a precizat că acum totul are sens, când se ia în calcul faptul că topirea gheţii în zona Arctică ar putea schimba radical sistemul mondial de transporturi maritime de mărfuri prin deschiderea de rute noi şi mai rapide din China spre Europa.

Aceste mişcări ale chinezilor sunt “legate strict de ceea ce ar putea însemna Marea [Nordului] pentru ei”, a mai susţinut Nordenman, adăugând că rutele de transport maritim din apele nordice ar însemna că China va putea evita puncte de presiune din partea SUA în Marea Chinei de Sud sau Oceanul Indian.

Defense News a susţinut că oferta CCCC privind contractul pentru cele trei aeroporturi va fi o masivă investiţie în infrastructură pentru Groenlanda. Proiectul este estimat la o valoare de 3,6 miliarde de coroane daneze (560 milioane de dolari). Dacă Beijingul câştigă contractul, proiectul ar deveni un factor semnificativ de creştere economică pentru Groenlanda astfel că este aproape sigur că Beijingul va prelua ulterior controlul asupra ţării.

Precum în alte locuri din Europa, “marea temere este aceea că până şi o mică investiţie chineză va reprezenta echivalentul unei mari părţi a PIB-ului Groenlandei, oferind Chinei o influenţă supradimensionată ce poate fi folosită şi pentru alte scopuri”, a susţinut Jon Rahbek-Clemmensen, profesor asociat la Institutul de Strategie din cadrul Colegiului Regal Danez pentru Apărare.

Rahbek-Clemmensen se teme că China ar putea obţină o influenţă semnificativă în Groenlanda şi ar putea fi factorul critic in procesul de desfiinţare a unei baze militare de pe insulă.

Baza aeriană Thule a Forţei Aeriene americane este localizată în partea nord-vestică a Groenlandei şi găzduieşte grupul aerian 821, care face parte din unitatea 21st Space Wing, localizată în statul american Colorado, la baza aeriană Peterson.

De asemenea, Thule găzduieşte Escadrila a 12-a pentru Avertizare Spaţială (12 SWS) care operează un sistem de avertizare timpurie (radar) pentru rachete balistice (BMEWS), fiind proiectat să detecteze şi să urmărească rachete balistice intercontinentale lansate împotriva Americii de Nord. BMEWS este în operare încă de pe vremea celui de-al doilea război mondial.

Reuters a afirmat că Groenlanda are o importanţă strategică vitală pentru armata americană, în condiţiile în care apele din jurul ţării reprezintă cele mai scurte rute dintre America de Nord spre Europa.

De asemenea, baza Thule găzduieşte o pistă de peste 3.000 de metri şi ceea ce Pentagonul susţine că este “cel mai nordic port cu apă adâncă din lume”.

“O prezenţă chineză în Groenlanda va complica poziţia SUA pe insulă, în final nefiind imposibil de imaginat ca Beijingul să poată face presiuni asupra guvernului local să le ceară americanilor să plece, sau să ceară permisiunea guvernului local pentru o prezenţă militară chineză sau o prezenţă cu dublă utilizare acolo”, a mai notat Rahbek-Clemmensen.

“Continuăm să monitorizăm interesul semnificativ al chinezilor în Groenlanda”, a declarat un oficial american al apărării pentru Defense News când a fost întrebat de această problemă.

“China nu şi-a ascuns eforturile de a avea o prezenţă în regiunea Arctică, în special în Groenlanda. Guvernul chinez încearcă să profite de investiţiile din străinătate pentru a asigura creşterea economică a Chinei şi creşterea influenţei sale geopolitice, dar nu îi pasă cu adevărat de prosperitatea pe termen lung a Groenlandei şi a poporului său”, a precizat oficialul american.

În timp ce Danemarca a evitat în mod public problema stânjenitoare, oficiali danezi, în spatele scenei, au cerut Groenlandei să anuleze oferta chinezilor. Totuşi, la începutul acestei veri, oficiali din Nuuk, capitala Groenlandei, au anunţat că CCCC este unul dintre cei cinci finalişti la obţinerea contractului.

Premierul danez Lars Løkke Rasmussen s-a întâlnit recent cu premierul Groenlandei, Kim Kielsen, pentru a încuraja respingerea ofertei chineze, şi una dintre soluţiile alternative care a fost dezbătută este aceea ca Danemarca să finanţeze proiectul dacă este aleasă o ofertă din partea unei companii non-chineze.

Termenul limită se apropie rapid şi pentru moment încă nu s-a luat o decizie finală pentru contract, susţine Defense News.

“În Parlamentul Groenlandei a fost prezentat un proiect de lege pe care îl va lua în considerare în timpul sesiunii sale din toamnă, proiectul vizând condiţiile-cadru pentru construirea, operarea şi finanţarea aeroporturilor din Nuuk, Ilulissat şi Qaqortoq”, a afirmat seful reprezentanţei Groenlandei în SUA, Inuuteq Holm Olsen. “Cele de-a doua şi de-a treia citire a proiectului sunt programate să aibă loc în 15 octombrie şi 22 octombrie 2018”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii