Chiţoiu: Povara fiscală nu va creşte într-un mod semnificativ

"Povara fiscală nu va creşte într-un mod semnificativ"a anunţat miercuri Ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, imediat după ce a dat vestea că celebra taxă pe stâlp nu va scădea, aşa cum circulase vestea în presă, ci rămâne la nivelul de 1,5%.

Într-o şedinţă de presă comună cu premierul Ponta, susţinută la Palatul Victoria, Chiţoiu a declarat că impozitul pe construcţiile speciale nu scade, construcţiile speciale, inclusiv stâlpii de electricitate, ce au dat numele taxei, aduc venituri companiilor care îi deţin şi atunci este normal să fie impozitaţi. Taxa pe stâlp va aduce un minimum de 480-500 milioane de lei statului anual, fără ca "povara fiscală să crească semnificativ."

"Nu (s-a decis reducerea taxei pe construcţiile speciale — n.r.), procentul rămâne 1,5% ca şi la celelalte construcţii, clădiri. Estimarea veniturilor bugetare colectate din acest impozit pe clădiri speciale este între 480 şi 500 de milioane de lei. Este o estimare pesimistă. Noi considerăm că veniturile colectate sunt undeva la dublul sumei care a fost estimată. Această impozitare a construcţiilor speciale există în toate statele europene. Noi o aveam exceptată. Povara fiscală nu va creşte într-un mod semnificativ. Şi, aşa cum spuneţi şi aţi intitulat taxa pe stâlp, vreau să vă spun că toţi stâlpii de electricitate produc şi alte venituri decât din activitatea de bază. Fiecare stâlp este închiriat de companiile deţinătoare cu 50 de euro pe lună pentru companii de telefonie mobilă, pentru companii de publicitate. Deci, aceste construcţii speciale produc şi alte venituri decât activitatea de bază. Este şi normal să fie impozitate cum, de altfel, toate statele impozitează construcţiile speciale", a declarat Chiţoiu, citat de Agerpres.

Premierul Ponta a venit în sprijinul ministrului de Finanţe, luând cuvântul după el şi declarând că el şi Executivul pe care-l conduce îşi propun "un dialog foarte bun cu mediul de afaceri şi asociaţiile de profil."

Ponta a subliniat în continuare importanţa pe care el şi guvernul o aloca creării unui climat favorabil pentru investitori, în sprijinul spuselor sale reamintind menţinerea cotei unice şi "reducerea CAS pe care USL şi-a asumat-o ca obiectiv pentru semestrul al II-lea, creşterea radicală a absorbţiei de fonduri europene, scăderea dobânzii de referinţă anunţată de Banca Naţională", toate acesta "creând un cadru investiţional propice."

Premierul nu a explicat în ce măsura creşterea accizelor la carburanţi cu aproximativ 20%, schimbarea modului de calculare a accizelor, taxa de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi, lărgirea bazei de impozitare etc etc etc. vor contribui la îmbunătăţirea "cadrului investiţional" şi dacă vor fi "împovărătoare" pentru populaţie sau nu.

Rata de absorbţie a crescut într-adevăr în ultimul an, însă România rămâne codaşa UE în ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni. Conform Raportului privind Situaţia Macroeconomică pe anul 2014 publicat miercuri de Ministerul de Finanţe, "rata cumulată de absorbţie a ajuns la 23,7% la finele lunii septembrie, fiind necesare în continuare, eforturi susţinute pentru atenuarea riscurilor de dezangajare în anul 2013 şi 2014." Romania a mai fost "dezangajată" în 2012, când CE a suspendat plăţile pentru POSDRU, datorită neregulilor constatate în sistem.

În august 2013, guvernul absorbise doar puţin peste 4,2 miliarde din cei peste 19 miliarde euro alocaţi României de UE pentru exerciţiul financiar 2007 - 2013.