Delegaţia Transnistriei va participa la prima sa întâlnire organizată de APCE
alte articole
Problema transnistriană va fi discutată în subcomitetul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) în Paris marţi. Preşedintele republicii nerecunoscute Transnistria, Vadim Krasnoselski, a dezvăluit că vrea să se împrietenească atât cu Estul, cât şi cu Vestul. “Am arătat cum putem împăca Estul şi Vestul”, a afirmat el într-un interviu cu Nezavisimaia Gazeta. El a adăugat că Rusia rămâne o prioritate pentru republică, deşi nu singura: “Cooperăm cu Uniunea Europeană, SUA, Ucraina şi (Republica) Moldova”. Potrivit lui Krasnoselski, politica de susţinere a unor relaţii de prietenie a dat roade, în condiţiile în care exporturile de produse realizate în Transnistria au crescut cu 34%, inclusiv o creştere de 30% de produse exportate în UE, în timp ce exporturile în Rusia s-au dublat.
Pe de altă parte, directorul de programe de la Institutul pentru Politici Publice (IPP), Oazu Nantoi, a specificat recent că anul 2018 nu promite nimic pozitiv pentru cetăţeni, în afara faptului că businessul din stânga Nistrului profită de prevederile Acordului de Asociere fără să plătească impozite în bugetul naţional al Republicii Moldova, iar declaraţiile făcute de către autorităţi în acest sent nu sunt decât „demagogie”.
Delegaţia Transnistriei va participa pentru prima dată la o întâlnire a APCE, aceasta fiind programată pe 16 ianuarie, potrivit publicaţiei Nezavisimaia Gazeta. “Invitaţia la APCE nu este întâmplătoare. Are legătură cu faptul că am dedicat mult timp clarificării poziţiei noastre în ceea ce priveşte independenţa. Pentru acest lucru am folosit diverse platforme în Moscova, discuţii şi mese rotunde la Chişinău. Am fost invitaţi la Londra, unde am fost primiţi la Ministerul de Externe britanic, şi am avut şansa de a discuta la Clubul Oxford. Transnistrienii au participat la evenimente în Elveţia, Italia şi peste tot am discutat despre realitatea noastră, despre referendumul din 2006 în care majoritatea transnistrienilor au susţinut independenţa de Moldova. Am fost ascultaţi şi auziţi. Probabil, acest lucru s-a întâmplat deoarece dorim pace. Şi ca urmare, am primit oportunitatea de a opera pe o piaţă UE, de a păstra relaţiile cu Rusia şi alte ţări din UCEA (Uniunea Economică Euroasiatică). Producţia industrială transnistriană a crescut cu o treime şi exporturile au crescut atât spre vest cât şi spre est”, a mai susţinut Krasnoselski.
Pe de altă parte, ambasada Marii Britanii la Chişinău a precizat că vizita lui Vadim Krasnoselski la Londra a fost una privată şi nu una oficială după cum s-a scris în presa de la Tiraspol preluată şi de cea de la Chişinău. Acesta s-ar fi întâlnit cu Directorul suplimentar al MAE pentru Europa de est şi Asia Centrală, Nicola Pollitt, care a reiterat că Marea Britanie susţine soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean având la bază integritatea teritorială a Republicii Moldova cu un statut special pentru regiunea din stânga Nistrului.
“Am fost invitaţi la APCE pentru a descrie experienţa noastră. Îi putem sfătui pe alţii în legătură cu modul în care pot fi înfruntate condiţiile provocatoare – pentru a avea relaţii de prietenie cu toţi. Personal sunt interesat să fiu prieten şi să cooperez cu Moldova şi Ucraina, în ciuda relaţiilor sale cu Moscova, precum şi cu alte ţări din Uniunea Europeană şi Uniunea Economică Euroasiatică”, a adăugat preşedintele republicii nerecunoscute.
Conflictul transnistrian a izbucnit în martie 1992, când au avut loc ciocniri iniţiale între poliţia Republicii Moldova şi miliţia transnistriană în apropierea oraşului Dubăsari, fiind urmate de o izbucnire a ostilităţilor armate. Relaţiile dintre Transnistria şi Moldova s-au tensionat de asemenea când Chişinăul a anunţat planurile de a controla partea transnistriană a frontierei sale cu Ucraina. Tiraspolul, capitala şi centrul administrativ al regiunii separatiste Transnistria, consideră că, prin controlul operaţiunilor comerciale străine, Moldova va avea mijloacele necesare pentru a strânge şurubul asupra republicii nerecunoscute. În 2017, Moscova şi Tiraspolul au cerut în repetate rânduri o întâlnire în formatul 5+2. De asemenea, părţile au reuşit să ajungă la acorduri asupra mai multor probleme la sfârşitul anului 2017, unii analişti făcând referire la un progres în impasul de lungă durată.
În context, Oazu Nantoi a precizat că ceea ce numesc unii „evoluţii” în consflictul transnistrean, nu a apropiat nici măcar cu un milimetru Chişinăul şi Tiraspolul de soluţionarea conflictului, dacă e să ne referim la varianta de soluţionare a conflictului prin crearea unui stat democratic, funcţional şi viabil, protejat de orice manifestări de separatism pe întreg teritoriul ţării.
Cât despre prevederile celor patru acorduri semnate recent între Chişinău şi Tiraspol, directorul de programe IPP le consideră un bluf care a convenit birocraţiei de la OSCE, dar care face parte din procesul de degradare a proiectului de statalitate a Republicii Moldova.
