Dezvăluiri RISE: Uber a intrat în România cu fiica unui şef ANAF la butoane. Fost ginere al lui Meleşcanu, rol cheie

Documentele din proiectul global "The Uber Files", o scurgere masivă de informaţii din arhiva corporaţiei, arată cum a decurs la noi în ţară colaborarea dintre şefii Uber de la Bucureşti, consultanţii externi şi demnitarii locali. RISE Project a reconstituit povestea afacerii din România.

În vara lui 2015, la câteva luni după ce Uber începuse să opereze printr-o filială în România, un angajat are deja veşti proaste pentru şeful său. Îi trimite într-o seară de august un e-mail:

"Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local şi pentru Ungaria, este mai important pentru operaţiunea din Bucureşti decât am crezut iniţial. Face lucruri şi deschide uşi, dar pe termen lung reprezintă potenţiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părţile interesate şi probabil cu biroul nostru)".

Cel care a trimis e-mailul este Ionuţ Lăcustă – managerul de politici publice pe Europa Centrală şi de Est al corporaţiei Uber.

Mark MacGann, şeful său, îi răspunde rapid: "Vreau ca Imre să plece. Fără dubiu".

Acest lucru nu se întâmplă. Imre continuă să colaboreze cu Uber şi să câştige mii de euro pe lună.

Peter Imre, fost director al Adevărul Holding şi influent consultant local, cu multiple conexiuni politice, a decedat recent, în timp ce RISE documenta acest subiect.

Peter Imre a mai lucrat şi pentru SCL, corporaţia britanică din care face parte Cambridge Analytica, acuzată că a folosit ilegal datele a peste 80 de milioane de utilizatori Facebook. A mai fost director pentru Philip Morris în România. A fost căsătorit cu fiica lui Teodor Meleşcanu, fost şef la SIE şi ministru de externe.

Corporaţia intrase oficial în Bucureşti în februarie 2015, când îşi deschisese filiala suport Uber Systems România.

Documentele arată că Uber a apelat la Peter Imre cel puţin din aprilie 2015, conform unui email intern care descrie prima lui acţiune:

"Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunţată în mai puţin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislaţia şi a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislaţiei."

Contactat de RISE Project, Ioan Rus a declarat: "Păi nu ştiu (râde), habar nu am, deci nu ştiu. Nici nu s-a întâmplat nimic, dacă or fi fost vreodată la mine, oi fi fost amabil cu ei, da salut. (…) Nu ştiu, chiar nu ştiu, deci nu mă interesează subiectul."

Reprezentanţii Uber s-au mai întâlnit în acea lună cu alţi doi demnitari, iar în dreptul fiecăruia a fost menţionat rezultatul întâlnirii.

Primul, Iulian Matache, era atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor: "Ne-a cerut propunerea legislativă şi alte exemple de legislaţie referitoare la ride-sharing din alte ţări."

Contactat de reporteri, Matache ne-a spus că nu-şi mai aduce aminte dacă au avut loc astfel de discuţii.

Al doilea, Mircea Toader, era vicepreşedintele comisiei de Transporturi din Parlament, responsabil de amendamentele pentru legea taximetriei: "Ne-a confirmat că se vor introduce amenzi pentru cei fără un medalion de Taxi, dar nu vor afecta operaţiunile Uber şi a promis că va întârzia orice modificări viitoare până când ne dăm seama ce vrem şi ce se poate face în privinţa legislaţiei pe ridesharing".

Toader ne-a declarat: "Care companie? Nici nu ştiu cine e compania. Eu am mers o singură dată cu Uber-ul şi nu sunt în programul lor. Deci, nu am niciun fel de comentariu. (…) dar nu am promis la nimeni. La cine să promit? Dacă promiţi, trebuie să şi faci ceva."

Între timp, problemele de la Bucureşti se acutizează.

Într-o duminică din decembrie 2016, la ora 22:03, Lăcustă îi scrie lui Christopher Burghardt, un nou şef al Uber în Europa:

"Vreau să reiterez că eu şi Nicoleta am avut o relaţie proastă din cauza unei viziuni foarte diferite despre felul în care ar trebui să acţionăm în România".

Nemulţumirile lui Lăcustă erau legate de Nicoleta Diaconu Schroeder, directorul general al Uber România, care-l angajase pe Peter Imre:

"(…) este un prieten al ei, a venit recomandat prin intermediul familiei, (…) şi care (prin acţiunile sale) prezintă un risc major de a se încadra în definiţia penală românească foarte largă a traficului de influenţă".

Nicoleta Diaconu ajunsese director general al Uber România în 2015, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Gelu Diaconu nu a vrut să comenteze pe marginea acestui subiect, iar fiica lui nu a răspuns întrebărilor noastre până la publicarea acestui material.

Lăcustă mai scrie în acelaşi e-mail şi cum fusese informat de Nicoleta Diaconu că Peter Imre "ar putea doar să discute" cu şefii celor două camere parlamentare. Miza era să-i convingă să desemneze câte un parlamentar de la fiecare partid ca să introducă modificările legislative de care avea nevoie Uber.

"Este de notorietate că Tăriceanu, preşedintele Senatului şi fost premier, este prieten apropiat al lui Peter Imre şi că este acuzat de mărturie mincinoasă şi că a ajutat un făptuitor", explica atunci Lăcustă.

El mai susţine şi că a luptat din răsputeri ca să scape de planul de abordare şi de contractul cu Imre:

"Sper sincer că nu a avut acele conversaţii, pentru că ele ne-ar crea probleme şi lui şi nouă", adaugă Ionuţ Lăcustă.

Contactat telefonic, Călin Popescu-Tăriceanu ne-a spus scurt: "Nu m-am întâlnit niciodată cu nimeni de la Uber".

Jumătate de oră mai târziu, Lăcustă revine cu un alt e-mail în care explică că acelaşi tip de abordare avusese loc în vara lui 2015 cu Sorin Oprescu, primarul Capitalei la acel moment. Menţionează şi problemele penale care abia începuseră pentru Oprescu.

Mesajele lui Ionuţ Lăcustă detaliază atât contextul politic în care decisese corporaţia Uber să îşi extindă activitatea la Bucureşti, cât şi modul greşit în care îşi alesese colaboratorii şi politicienii:

"Până în toamna anului trecut, a devenit practic o glumă perpetuă că ar trebui să nu mai avem întâlniri în România pentru că oamenii sunt arestaţi.

(…) Nicoleta îşi dorea câştiguri rapide şi prieteni în funcţii înalte, dar aceasta a fost o abordare greşită. (…) În ultimii patru ani, procurorii au pus sub acuzare sau trimis la închisoare trei din ultimii cinci premieri, 15% din parlament, peste 50% din cei 41 preşedinţi de consilii judeţene, trei din ultimii patru şefi ai Fiscului şi nenumăraţi miniştri. Avem nevoie de mulţi prieteni 'mici' şi de comunicare bună, nu de 'oameni care să rezolve rapid'".

Lăcustă n-a mai rămas mult timp la Uber. În februarie 2017, le transmite şefilor că intenţionează să plece din companie luna următoare pentru că a început să aibă probleme de sănătate. Erau cauzate, susţinea el, şi de “mediul toxic din biroul de la Bucureşti".

Articolul integral aici.