Elena Udrea şi Ioana Băsescu scapă definitiv de dosarul finanţării campaniei prezidenţiale din 2009. Faptele "s-au prescris"

Elena Udrea şi Ioana Băsescu
Elena Udrea şi Ioana Băsescu (Epoch Times România/YouTube)
Ana Ion
23.11.2023

Magistraţii Înaltei Curţi au respins definitiv cererea DNA de recurs în casaţie împotriva deciziei de încetare a procesului penal în dosarul finanţării campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, în care au fost judecate Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Procesul încetase ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, relatează G4Media.

DNA formulase recurs în casaţie după decizia CJUE din 24 iulie 2023 privind prescripţia potrivit căreia faptele nu se prescriu atât de repede pe cât au decis Curtea Constituţională şi ÎCCJ. Decizia de respingere a recursului în casaţie a fost luată de un complet de judecători format din magistraţii Elena Barbu, Hermina Iancu şi Mihail Udroiu.

Minuta instanţei: „Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva deciziei penale nr.232/A din data de 11 iulie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr.5230/2/2017. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2023.

Reamintim că la 24 iulie 2023, CJUE a dat verdictul în cauza C-107/23 şi a decis că instanţele româneşti nu trebuie să aplice decizia ÎCCJ de interpretare a deciziilor CCR privind prescripţia. Practic, CJUE a spus că instanţele pot aplica deciziile CCR privind prescripţia în perioada 2018 – 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extindea această perioadă până în 2014, pe principiul legii penale mai favorabile.

Cu alte cuvinte, a decis CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 – 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu şi în perioada 2014 – 2018, cum decisese ÎCCJ. Doar că instanţele româneşti au concluzionat că decizia CJUE în cauza C-107/23 se referea doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală şi contrabandă. În cauza C-131/23, CJUE este aşteptată să ia o decizie similară şi în dosarele de corupţie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor