Expert Grup: Sectorul bancar din Moldova rămâne expus vulnerabilităţilor

Deşi autorităţile de la Chişinău au înregistrat progrese în sporirea rezistenţei sectorului bancar, una din vulnerabilităţile care ar putea compromite reformele este pericolul anulării legii convertirii garanţiilor în datorie publică, susţin experţii.
Experţii Centrului Analitic Independent Expert Grup în cadrul conferinţei de presă din 26.01.2017 (epert-grup.org)
Ştefan Sârbu
26.01.2017

Monitorizarea principalelor reforme înregistrate în sectorul bancar din R. Moldova în perioada august – decembrie 2016 a scos în evidenţă un set de progrese în vederea sporirii rezistenţei sectorului bancar. Cu toate acestea, performanţele înregistrate nu ar trebui să relaxeze autorităţile de la Chişinău în faţa provocărilor constante generate de sectorul financiar. Concluzia aparţine studiului lansat joi de către experţii Centrului analitic independent Expert – Grup în cadrul unei conferinţe de presă.

În a doua jumătate a anului 2016, discursul economic în spaţiul public s-a axat preponderent pe negocierea şi ulterior semnarea Memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). După criza bancară din perioada anilor 2014-2015, care a dus la lichidarea a trei bănci, sectorul financiar-bancar a fost în centrul atenţiei în cadrul discuţiilor cu FMI. Astfel, pericolul intrării în incapacitate de plată a bugetului naţional a sensibilizat autorităţile la presiunea constantă exercitată asupra lor, din partea principalilor parteneri de dezvoltare ai Moldovei, dar şi a societăţii civile, în vederea redresării situaţiei din sectorul financiar. Aceşti factori au forţat decidenţii de la Chişinău să întreprindă acţiuni importante privind reformarea sectorului financiar.

Semnarea Memorandumului cu FMI, seria de schimbări în acţionariatul şi administrarea celor mai mari bănci, convertirea garanţiei în datorie publică, elaborarea proiectului legii privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, aprobarea şi punerea în aplicare a noului cadru privind stabilitatea financiară şi adoptarea legii privind depozitarul central – sunt principalele acţiuni care au marcat dinamica sistemului financiar – bancar în perioada monitorizată.

Acestea au permis consolidarea cadrul juridic necesar salvgardării stabilităţii financiare în Republica Moldova, protejarea interesului public de asigurare a gestiunii sănătoase şi prudente a entităţilor din sectorul financiar şi, nu în ultimul rând, fortificarea cadrului legal naţional referitor la transparenţa şi calitatea acţionariatului bancar, contribuind, per ansamblu, la progresul substanţial în sporirea rezistenţei sectorului bancar şi înlăturarea neajunsurilor care au făcut posibilă criza bancară din anul 2014.

Deşi cu progrese însemnate, sectorul rămâne expus vulnerabilităţilor care ar compromite durabilitatea reformelor înregistrate. În acest sens, experţii atrag atenţia asupra necesităţii îndeplinirii stricte a angajamentelor luate faţă de FMI, pentru a nu pune în pericol acordarea suportului financiar extern. O abordare strategică este necesară faţă de pachetele de acţiuni a cel puţin două bănci şi trei companii de asigurare scoase la vânzare. În acest sens, este imperativă prelungirea perioadei limită de vânzare a acţiunilor, pentru a oferi destul timp pentru analiză din partea investitorilor calificaţi.

Totodată, este importantă abilitarea deplină a Consiliului de Administrare a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare prin numirea unui nou preşedinte, respectând bunele practici instituite la numirea guvernatorului Băncii Naţionale.

Cu referire la convertirea garanţiilor în datorie publică, experţii atenţionează asupra pericolului generat de posibilitatea anulării legii respective, dar şi asupra necesităţii de a evita situaţiile de emitere a garanţiilor fără nici o acoperire sau un plan clar de utilizare a resurselor în viitor, pentru a elimina pârghiile prin care fraudele sau erorile bancare se pot transforma în datorie de stat.

În acelaşi context, experţii recomandă modificarea Legii cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat în vederea înăspririi condiţiilor prin care guvernul poate emite garanţii de stat pentru creditele acordate de către BNM băncilor aflate în dificultate, pentru a elimina pârghiile prin care fraudele sau erorile bancare se pot transforma în datorie de stat. Ei consideră că practica discreţionară prin care Guvernul poate utiliza sursele bugetare pentru oferirea garanţiilor de stat trebuie oprită în termeni cât mai proximi.

Un alt aspect important este includerea în cadrul legal naţional, în contextul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, a prevederilor ce ţin de crearea unui registru naţional unic de evidenţă a beneficiarilor efectivi. Acest fapt ar putea duce la diminuarea fenomenului offshore în economia naţională, şi ar pune bazele pentru transparentizarea activităţii agenţilor economici având în vedere că sistemul financiar din Moldova a devenit cunoscut pentru spălări de bani care ar putea pune în pericol securitatea statului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor