Fondatorului Wikileaks, Julian Assange, i se refuză permisiunea de a face apel împotriva extrădării în SUA

Fondatorul website-ului WikiLeaks, Julian Assange.
Fondatorul website-ului WikiLeaks, Julian Assange. (Captură Foto)
D.B.
10.06.2023

Un judecător de la Înalta Curte din Londra i-a refuzat fondatorului Wikileaks, Julian Assange, permisiunea de a face apel la un ordin de extrădare în Statele Unite, unde se confruntă cu acuzaţii penale în temeiul Legii privind spionajul, transmite CNN.

Decizia datează de marţi şi este cea mai recentă dintr-o saga juridică ce durează de ani de zile. Tabăra sa a declarat joi că va depune un nou apel săptămâna viitoare.

Sursa citată afirmă că, într-o hotărâre datată 6 iunie 2023, judecătorul Swift a declarat că cererea lui Assange a fost respinsă, afirmând că "niciunul dintre cele patru motive de apel nu ridică vreun punct argumentabil în mod corespunzător".

Într-o hotărâre separată, judecătorul de la Înalta Curte i-a refuzat, de asemenea, lui Assange permisiunea de a face apel şi de a contesta respingerea altor părţi ale cazului său în timpul unei decizii luate de judecătorul districtual Vanessa Baraitser în ianuarie 2021. După ce a revizuit opt motive de apel propuse, judecătorul a susţinut că nu a considerat că apelurile propuse ridică "vreun punct argumentabil în mod corespunzător".

Bărbatul de 51 de ani este căutat de autorităţile americane pentru 18 capete de acuzare, după ce Wikileaks, organizaţia pe care a fondat-o, a publicat mii de documente clasificate şi telegrame diplomatice în 2010 şi 2011.

Un tribunal londonez a emis, în aprilie anul trecut, un ordin formal de extrădare pentru a-l trimite pe australian în SUA; ordinul a fost aprobat de guvernul britanic două luni mai târziu. Ministerul de Interne a subliniat la acea vreme că instanţele britanice nu au considerat că extrădarea sa este incompatibilă cu drepturile omului.

"Instanţele britanice nu au constatat că extrădarea domnului Assange ar fi opresivă, nedreaptă sau un abuz de procedură. De asemenea, nu au constatat că extrădarea ar fi incompatibilă cu drepturile omului, inclusiv cu dreptul său la un proces echitabil şi la libertatea de exprimare, şi că, în timp ce se va afla în SUA, acesta va fi tratat în mod corespunzător, inclusiv în ceea ce priveşte sănătatea sa", se arată într-o declaraţie prin care a fost anunţat ordinul în urmă cu aproape un an.

Ca răspuns la ultima hotărâre, soţia lui Assange, Stella, a declarat că echipa de avocaţi a soţului său va depune marţea viitoare o nouă cerere de apel la aceeaşi instanţă.

"Chestiunea va fi apoi supusă unei audieri publice în faţa a doi noi judecători de la Înalta Curte şi rămânem optimişti că vom avea câştig de cauză şi că Julian nu va fi extrădat în Statele Unite, unde se confruntă cu acuzaţii care ar putea duce la petrecerea restului vieţii într-o închisoare de maximă securitate pentru că a publicat informaţii adevărate care au dezvăluit crime de război comise de guvernul american", a scris ea într-o postare pe Twitter.

Context

Assange este în prezent deţinut la închisoarea Belmarsh din sud-estul Londrei. El se află în această unitate de înaltă securitate de când a fost scos cu forţa din ambasada Ecuadorului din centrul Londrei şi arestat de Poliţia Metropolitană din Londra în aprilie 2019.

De atunci, el a ispăşit o pedeapsă cu închisoarea britanică pentru încălcarea condiţiilor de eliberare pe cauţiune atunci când a intrat în paradisul diplomatic în 2012, dar a rămas la Belmarsh în timp ce s-a angajat în lupta îndelungată împotriva deportării sale.

Împotriva sa, procurorii din Districtul de Est din Virginia au emis 18 capete de acuzare. Ei susţin că fondatorul Wikileaks a solicitat în mod activ informaţii clasificate, împingând-o pe Chelsea Manning, fost analist de informaţii al armatei, să obţină mii de pagini de materiale clasificate şi furnizându-i lui Assange telegrame diplomatice ale Departamentului de Stat, rapoarte de activitate semnificativă legate de războiul din Irak şi informaţii referitoare la deţinuţii de la Guantanamo Bay.

Dacă va fi găsit vinovat, Assange ar putea fi condamnat la o pedeapsă de până la 175 de ani de închisoare.

În ianuarie 2021, un judecător britanic a respins o cerere a SUA de extrădare a lui Assange, hotărând că o astfel de măsură ar fi "opresivă" pentru sănătatea sa mintală. Dar această decizie a fost anulată de Înalta Curte în decembrie 2021, pe baza asigurărilor date de guvernul SUA cu privire la modul în care va fi probabil tratat dacă va fi extrădat.

Susţinătorii lui Assange şi grupurile pentru drepturile omului şi-au exprimat de mult timp îngrijorarea cu privire la punerea sub acuzare a fondatorului Wikileaks de către SUA, susţinând că ordinul de extrădare subminează libertatea presei.

Biroul pentru instituţii europene al Amnesty International a descris ultima decizie a instanţei ca fiind "dezamăgitoare". Într-o postare pe Twitter, acesta a afirmat că permiterea extrădării "ar crea un precedent periculos, ameninţând toate drepturile noastre la libertatea de exprimare".

Reacţia a fost similară din partea organizaţiei Reporteri fără frontiere (RSF), care s-a declarat "profund îngrijorată" de decizia Înaltei Curţi împotriva lui Assange, care îl aduce "periculos de aproape" de a fi extrădat.

"Este absurd ca un singur judecător să emită o decizie de trei pagini care l-ar putea trimite pe Julian Assange în închisoare pentru tot restul vieţii şi ar putea avea un impact permanent asupra climatului pentru jurnalismul din întreaga lume. Greutatea istorică a ceea ce se va întâmpla în continuare nu poate fi supraestimată; este timpul să punem capăt acestei urmăriri necruţătoare a lui Assange şi să acţionăm în schimb pentru a proteja jurnalismul şi libertatea presei. Apelul nostru către preşedintele Biden este acum mai urgent ca oricând: renunţaţi la aceste acuzaţii, închideţi cazul împotriva lui Assange şi permiteţi eliberarea sa fără alte întârzieri", a declarat Rebecca Vincent, directorul de campanii al RSF.

Între timp, Federaţia Internaţională şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (IFJ-EFJ) s-a declarat "consternată" de această decizie. Preşedintele FIJ, Dominique Pradalié, a făcut apel la guvernele britanic şi american să pună capăt "persecuţiei groteşti" împotriva australianului învins. Ea a adăugat: "Dacă Assange ajunge la închisoare, niciun jurnalist de pe pământ nu va fi în siguranţă".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor