În Rusia continuă represiunea împotriva disidenţei. Asociată a lui Navalnîi, arestată preventiv şi acuzată de extremism

Un tribunal din oraşul siberian Tomsk a întemniţat, luni, o asociată al liderului opoziţiei Alexei Navalnîi, şi el încarcerat de 2 ani, în aşteptarea procesului pentru acuzaţii de extremism, în cadrul unei represiuni neîncetate împotriva activiştilor politici ruşi, jurnaliştilor independenţi şi a celor care lucrează pentru drepturile omului, informează AP News.

Xenia Fadeieva, care a condus biroul lui Navalnîi în Tomsk şi a avut un loc în legislativul local, a fost plasată în arest preventiv la câteva luni după începerea procesului său.

Potrivit aliatului ei, Andrei Fateiev, care a raportat evoluţia pe canalul său Telegram, Fadeieva a fost plasată în arest la domiciliu în urmă cu trei săptămâni din cauza unei presupuse încălcări a restricţiilor impuse anterior. Ulterior, procurorul a contestat această decizie şi a cerut ca ea să fie plasată în arest preventiv, o măsură pe care judecătorul a susţinut-o, a declarat Fateiev.

Activista a fost acuzată de conducerea unui grup extremist şi de promovarea "activităţilor unei organizaţii care încalcă drepturile oamenilor".

Fateiev a susţinut că Fadeieva a fost pedepsită de autorităţi "pentru activitatea politică legală şi deschisă, pentru că a luptat împotriva corupţiei, pentru că a cerut alternanţă la putere".

O serie de asociaţi ai lui Navalnîi s-au confruntat cu acuzaţii legate de extremism după ce Fundaţia pentru combaterea corupţiei a politicianului şi o reţea de birouri regionale au fost scoase în afara legii în 2021 ca grupuri extremiste, o mişcare ce a expus practic orice persoană afiliată la ele la urmărire penală.

La începutul acestui an, Navalnîi a fost închis pentru acuzaţii de extremism şi a fost condamnat la 19 ani de închisoare. A fost a cincea sa condamnare penală şi a treia şi cea mai lungă pedeapsă cu închisoarea - toate acestea fiind considerate de susţinătorii săi drept o strategie deliberată a Kremlinului pentru a-l reduce la tăcere pe cel mai înfocat adversar al său.

Navalnîi a fost arestat în ianuarie 2021, la întoarcerea din Germania, unde se recupera după ce a fost otrăvit cu un agent neurotoxic, fapt pus pe seama Kremlinului. De atunci, el se află în spatele gratiilor, iar aliaţii săi apropiaţi au părăsit Rusia sub presiunea autorităţilor, în urma protestelor în masă care au zguduit ţara după arestarea politicianului. Kremlinul a negat că a fost implicat în otrăvirea lui Navalnîi.

Multe persoane care lucrau în birourile regionale ale lui Navalnîi au părăsit, de asemenea, ţara, dar unele au rămas - şi au fost arestate. Lilia Ceanişeva, care a condus biroul lui Navalnîi din oraşul central Ufa, a fost condamnată în iunie la 7 ani şi jumătate de închisoare pentru acuzaţii de extremism. Daniel Holodni, fostul director tehnic al canalului YouTube al lui Navalnîi, a primit o pedeapsă de opt ani de închisoare în august, după ce a fost judecat alături de Navalnîi.

Fadeieva din Tomsk riscă până la 12 ani, dacă va fi condamnată.

"Organizaţiile care au legătură cu Alexei Navalnîi sunt considerate duşmani aprigi ai autorităţilor şi au devenit subiectul unor represiuni de mare amploare", a declarat în ianuarie Natalia Zvyagina, directorul Amnesty International pentru Rusia.

Navalnîi, care îşi ispăşeşte pedeapsa într-o colonie penală la est de Moscova, s-a confruntat cu diverse greutăţi, de la perioade repetate într-o minusculă "celulă de pedeapsă" solitară până la privarea de a primi şi trimite scrisori.

Luni, echipa sa a raportat că cenzorii închisorii au încetat să-i mai dea scrisori de la soţia sa, Iulia. Aceasta a publicat o fotografie a unei scrisori scrise de mână către ea de către Navalnîi, în care acesta spune că una dintre scrisorile ei a fost "confiscată de cenzori, deoarece conţine informaţii despre iniţierea, planificarea sau organizarea unei infracţiuni".

Luni, la Geneva, ţările occidentale au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze represiunea internă a vocilor disidente şi să pună capăt războiului din Ucraina - şi încălcărilor drepturilor omului legate de acesta - în timp ce Rusia a fost supusă unei evaluări periodice în cadrul celui mai important organism al ONU pentru drepturile omului.

O delegaţie de la Moscova, condusă de secretarul de stat şi ministrul adjunct al Justiţiei Andrei Loginov a apărat acţiunile Rusiei de restricţionare a unor forme de voci de protest care ar putea ameninţa securitatea sa internă. Sesiunea de la Geneva a făcut parte dintr-un exerciţiu cunoscut sub numele de revizuire periodică universală, cu care se confruntă toate statele membre ale ONU la fiecare patru sau cinci ani, în legătură cu Consiliul pentru Drepturile Omului susţinut de ONU.