Italia se alătură oficial iniţiativei chineze “Centura şi Drumul”

Italia a devenit prima ţară G7 care s-a alăturat proiectului chinez Centura şi Drumul. Roma vrea să îşi dezvolte comerţul, dar Washingtonul şi Bruxelles-ul sunt îngrijoraţi din cauza ambiţiilor globale ale Beijingului.
Premierul italian Giuseppe Conte (dr) îl întâmpină pe preşedintele chinez Xi Jinping în Roma
Premierul italian Giuseppe Conte (dr) îl întâmpină pe preşedintele chinez Xi Jinping în Roma (Alberto Pizzoli/APF/Getty Images)

Italia a semnat Iniţiativa chineză “Centura şi Drumul” în cadrul unei ceremonii ce a avut loc sâmbătă la Roma, potrivit Deutsche Welle.

Italia este prima naţiune din grupul industrializat G7 care susţine proiectul masiv al chinezilor – o schemă ambiţioasă de comerţ şi infrastructură în cadrul căreia Beijingul a făcut investiţii majore în porturi, drumuri, aeroporturi şi căi ferate în Asia, Africa şi unele zone ale Europei.

Acordul a fost semnat în cadrul unei vizite de trei zile efectuate în Italia de către preşedintele chinez Xi Jinping şi în contextul războiului comercial dintre Beijing şi SUA.

Criticii sunt îngrijoraţi că Iniţiativa ar putea ajuta statul comunist chinez să îşi extindă influenţa obţinând controlul asupra unor tehnologii şi infrastructuri critice. Însă Roma a avansat cu această schemă, minimalizând temerile şi ignorând reţinerile unor aliaţi din UE.

Guvernul populist italian este dornic să îşi amplifice comerţul şi investiţiile pentru a revitaliza economia deficitară a Italiei.

Firmele chineze şi italiene au mai semnat 10 acorduri în valoare de aproximativ 20 miliarde de euro în sectoarele energetic, hotelier şi gazelor, potrivit unei surse citate de Reuters. Mass media italiană a indicat că valoarea contractelor este de 5 miliarde de euro.

Câteva state UE au semnat de asemenea memorandumuri privind Centura şi Drumul cu China, inclusiv Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Grecia, Malta, Polonia şi Portugalia.

De când a fost lansată în 2013, Iniţiativa Centura şi Drumul a creat nemulţumiri că aceasta generează datorii imense, guvernele rămânând îndatorate Beijingului. Unele naţiuni, precum Malaezia, au renunţat la intenţia de a se alătura proiectului.

La rândul ei, UE şi-a exprimat temerile că proiectele de construcţii chineze utilizează practici de afaceri neadecvate, în care majoritatea firmelor implicate sunt susţinute de guvernul comunist. De asemenea, UE critică faptul că Beijingul forţează firmele străine să renunţe la secrete comerciale pentru a putea face afaceri în interiorul Chinei.

Vineri, la un summit UE, blocul a declarat că pregăteşte propria strategie pentru a contracara influenţa Beijingului, numind China un “rival sistemic”.

Săptămâna trecută, Parlamentul European şi-a exprimat “profunda îngrijorare” în ceea ce priveşte riscurile la adresa securităţii cibernetice care decurg din reţelele 5G dezvoltate de companii chineze, potrivit Rainews.

Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat în Strasbourg: “Sunt un susţinător al suveranităţii europene. În ceea ce priveşte încercarea Chinei de invadare prin intermediul porturilor, infrastructurilor şi reţelelor din Europa şi Italia, mi se pare ciudat că cei care susţin că sunt suverani îşi ridică mâinile şi se predau invaziei chineze”.

“Nu sunt de acord cu decizia Italiei de a semna un acord cu Beijingul. Nu sunt deloc de acord cu alegerile guvernului italian, care se predă în faţa invaziei desfăşurate de China”, a mai precizat Tajani. “Nu putem accepta acest lucru: China îşi urmăreşte propriile interese, dar Italia şi Europa trebuie să le urmărească pe ale lor”.