Macovei, despre cazul Kovesi: CCR primul vinovat, dar Iohannis nu trebuia să accepte - "Doar nu pune ştampile la aprozar!"

Fostul ministrul al Justiţiei Monica Macovei a declarat, într-un interviu acordat Radio Europa Liberă România, că primul responsabil în cazul Kovesi ar fi Curtea Constituţională a României, dar preşedintele Klaus Iohannis, dacă ar fi fost consiliat mai bine de juriştii de la Cotroceni, ar fi putut refuza demiterea fostei şefe DNA.

„Decizia CEDO spune foarte clar cine este vinovat de felul cum a fost înlăturată [Laura Codruţa Kovesi – n.r.]. Primul vinovat este Curtea Constituţională a României. Al doilea este ministrul Justiţiei. CCR, în mai 2018, l-a obligat pe preşedintele ţării să demită procurorul-şef DNA, cu argumentul că preşdintele nu are dreptul să evalueze motivele propunerii de revocare ale ministrului Justiţiei. Termenul folosit de CEDO este că CCR „i-a dat un ordin” preşedintelui. Aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată în România, iar legea prevede clar că ministrul propune, preşedintele acceptă sau refuză şi, dacă o face, trebuie să o facă motivat”, a explicat Monica Macovei.

Totodată, fostul ministru al Justiţiei adaugă faptul că, în 2018, „CCR susţinea că preşedintele nu are voie să refuze şi nici nu are voie să evalueze motivele de revocare invocate de ministru”.

„Acest lucru încalcă şi principiul separării puterilor în stat. Legea prevede o procedură clară, din 2005 încoace, tocmai pentru a implica mai multe puteri: ministrul propune, Consiliul Suprem al Magistraturii formulează o opinie şi apoi preşedintele numeşte sau refuză, dar motivează”, subliniază Macovei.

Potrivit fostului ministru, independenţa CCR este greşit înţeleasă, întrucât „această independenţă este dreptul nostru de a avea o Curte imparţială, şi nu dreptul judecătorilor constituţionali să facă orice doresc”.

„Ştim de mulţi ani de zile că judecătorii CCR sunt numiţi politic, dar cel puţin ar trebui să fie competenţi, ceea ce nu e cazul. O altă încălcare ţine de faptul că nici preşedintele, nici CCR nu ar fi putut să evalueze decizia şi motivele invocate de ministrul Justiţiei, ceea ce ar însemna că ministrul este peste preşedintele ţării şi peste CCR. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai constatat că Laura Codruţa Kovesi nu a putut contesta decretul de revocare şi nici cererea ministrului. Kovesi putea doar formal, nu pe fond deci, putea contesta, de exemplu, un număr de înregistrare greşit, dacă lipsea o ştampilă”, a explicat Monica Macovei.

Întrebată dacă preşedintele Klaus Iohannis ar fi putut refuza demiterea Codruţei Kovesi, răspunsul fostului ministru a fost că da, ar fi putut, cu condiţia însă să îşi fi asumat nişte riscuri, printre care chiar acela de a fi fost suspendat.

„Sigur că putea. [...] Când trebuie să faci ceva îţi iei riscuri. Din decizia CCR rezultă că preşedintele era obligat să o revoce. Şeful statului putea să nu revoce. Ce s-ar fi putut întâmpla? Ar fi urmat o sesizare a lui Liviu Dragnea la CCR, pe care preşedintele de asemenea putea să nu o pună în aplicare. Poate că îl suspendau, mă gândesc că aceasta ar fi fost o consecinţă politică. Dar putea să-şi asume acest risc, fiindcă a fost evident că a fost o negociere politică şi au vrut să scape de Codruţa Kovesi de la DNA şi nu era prima lor încercare. Ei ar vrea să scape de DNA de tot, e visul şi dorinţa veche a grupului de crimă organizată PSD-ALDE. În locul lui, eu nu aş fi demis-o”, a afirmat Macovei.

Fostul ministru susţine, însă, că nu spune că şeful statului este vinovat, dar se întreabă cum a putut accepta ideea că „CCR îl obligă să facă ceva, să revoce pe cineva pur şi simplu?”, sugerând că ar fi trebuit sfătuit de consilierii juridici de la Cotroceni.

„Doar nu pune ştampile la aprozar! Scrie în lege că poate refuza o numire sau o revocare în mod motivat. Preşedintele are consilieri juridici, care ştiu despre ce e vorba. În plus, eu am semnalat atunci, în momentul în care s-a luat decizia CCR, în mai 2018, Curtea avea doar 8 membri, nu 9 aşa cum prevede Constituţia. Cel de-al nouălea, judecătorul Lăzăroiu, îşi depăşise mandatul. Trecuse de mandatul de 9 ani şi era neconstituţional”, a conchis Monica Macovei.

Interviul complet aici