Macovei: Miniştrii nu pot primi o super-imunitate. Corupţia nu înseamnă "oportunitatea" adoptării unui act normativ

Miniştrii nu pot obţine o super-imunitate în urma deciziei CCR privind ancheta "OUG 13", ei nu sunt deasupra legii penale, a tras un semnal de alarmă fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei.
Monica Luiza Macovei
Monica Luiza Macovei (Epoch Times România)

Miniştrii nu pot primi o super-imunitate, ei trebuie să răspundă penal dacă au adoptat legi, ordonanţe sau hotărâri de guvern cu încălcarea normelor, prin abuz, falsuri, distrugeri de documente sau corupţie, a declarat joi, pe pagina sa de Facebook, europarlamentarul Monica Macovei, comentând pe marginea deciziei Curţii Constituţionale privind ancheta "OUG 13".

"Miniştrii nu pot obţine o super-imunitate, ei nu sunt deasupra legii penale. Dacă există indicii, de exemplu, că au elaborat şi adoptat un act normativ cu dedicaţie, primind bani sau alte beneficii, sau au sustras, distrus ori falsificat documente din ministere, trebuie anchetaţi ca orice alt funcţionar public. Nici sustragerea, nici distrugerea de documente, nici corupţia nu înseamnă "oportunitatea" adoptării unui act normativ.

Nici în prezent, miniştrii şi parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere pentru oportunitatea unui act normativ, pentru decizia politică de a adopta un act. Nimeni nu a cerut asta! Dar pot fi anchetaţi dacă au încălcat legea atunci când au adoptat un act normativ. Acest lucru nu trebuie să se schimbe, pentru că ar însemna ca miniştrii să primească o imunitate neprevăzută de nicio lege şi inexistentă în vreun stat democratic", a precizat Monica Macovei.

Potrivit fostului ministru al Justiţiei, opinia publică aşteaptă, pe bună dreptate, motivarea deciziei CCR prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între DNA şi Guvern, ca să vadă cum argumentează Curtea afirmaţia că DNA şi-ar fi "arogat atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ".

Mai mult, opinia publică aşteaptă, a continuat Macovei, să vadă cum explică CCR şi de ce nu a permis reprezentantului DNA să depună la dosarul Curţii, potrivit informaţiilor din presa centrală, un document actualizat cu cele 5 infracţiuni pentru care existau indicii că au fost comise:

- favorizare a făptuitorului;

- prezentare cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României, cu privire la activitatea Guvernului său a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului,

- sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;

- sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri;

- fals intelectual.

"Gândim şi este normal să ne întrebăm care dintre posibilele infracţiuni constatate de DNA în această anchetă vizează oportunitatea sau decizia politică de a adopta OUG 13/2017", a adăugat Monica Macovei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne