Marea Britanie judecă ultimul termen al procesului extrădării lui Julian Assange în SUA
Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, începe marţi ceea ce ar putea fi ultima sa şansă de a împiedica extrădarea sa din Marea Britanie către Statele Unite, după mai bine de 13 ani de luptă cu autorităţile în instanţele engleze, potrivit Reuters.
Procurorii americani încearcă să îl judece pe Assange, în vârstă de 52 de ani, pentru 18 capete de acuzare legate de publicarea de către Wikileaks a unor cantităţi uriaşe de înregistrări militare confidenţiale şi telegrame diplomatice americane.
Aceştia susţin că scurgerile de informaţii au pus în pericol vieţile agenţilor lor şi că nu există nicio scuză pentru infracţionalitatea sa. Numeroşii susţinători ai lui Assange îl aclamă ca pe un erou anti-sistem şi ca pe un jurnalist, care este persecutat pentru că a dezvăluit neregulile SUA şi pentru presupusele infracţiuni de război comise.
Acuzaţiile aduse de procurorii americani sunt extrem de controversate, deoarece creează un precedent care ar putea fi folosit împotriva mass media, în cazul dezvăluirilor pe care jurnaliştii le fac ca parte a meseriei lor.
Luptele juridice ale lui Assange au început în 2010, iar ulterior a petrecut şapte ani ascuns în ambasada Ecuadorului din Londra, înainte de a fi scos şi încarcerat, în 2019, pentru încălcarea condiţiilor de eliberare pe cauţiune impuse de Justiţia britanică. De atunci, el a fost ţinut într-o închisoare de maximă securitate din sud-estul Londrei, unde chiar s-a căsătorit.
Marea Britanie a aprobat în cele din urmă extrădarea sa în SUA în 2022, după ce un judecător a blocat-o iniţial, deoarece îngrijorările legate de sănătatea sa mintală sugerau că ar fi existat riscuri de sinucidere dacă ar fi fost deportat în SUA.
Avocaţii săi vor încerca să anuleze această aprobare în cadrul unei audieri de două zile în faţa a doi judecători de la Înalta Curte din Londra, în ceea ce ar putea fi ultima sa şansă de a opri extrădarea sa în instanţele engleze. Soţia sa, Stella, a descris săptămâna trecută acest lucru ca fiind o chestiune de viaţă şi de moarte.
Citiți și Suedia renunţă la cazul de viol împotriva lui Julian Assange
Aceştia vor susţine că urmărirea penală a lui Assange este motivată politic şi marchează un atac nepermis la adresa libertăţii de exprimare, fiind pentru prima dată când un editor este acuzat în temeiul Legii americane privind spionajul.
Printre susţinătorii lui Assange se numără Amnesty Internaţional, Reporteri fără frontiere, organizaţii media care au colaborat cu Wikileaks şi politicieni australieni, inclusiv premierul Anthony Albanese, care săptămâna trecută a votat în favoarea unei moţiuni prin care se solicită întoarcerea lui Assange în Australia.
"VA MURI"
Dacă Assange câştigă permisiunea în ultimul caz, va avea loc o audiere completă a apelului pentru a examina din nou contestaţia sa. Dacă va pierde, singura opţiune care îi va rămâne va fi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde a depus deja un apel în aşteptarea deciziei de la Londra.
Săptămâna trecută, Stella Assange a declarat că, dacă va fi necesar, se va adresa CEDO pentru un ordin de urgenţă. Ea a spus că soţul ei nu ar supravieţui dacă ar fi extrădat.
"Starea lui de sănătate este în declin, fizic şi mental", a spus ea. "Viaţa lui este în pericol în fiecare zi în care stă în închisoare - şi dacă va fi extrădat va muri".
Wikileaks a ieşit în evidenţă pentru prima dată în 2010, când a publicat o înregistrare video a armatei americane care arată un atac din 2007 cu elicoptere Apache în Bagdad, în care au murit peste zece de persoane, inclusiv doi membri ai echipei de ştiri Reuters.
Ulterior, a publicat mii de fişiere secrete clasificate şi telegrame diplomatice care au scos la iveală aprecierile adesea foarte critice ale SUA la adresa liderilor mondiali, de la preşedintele rus Vladimir Putin până la membri ai familiei regale saudite.
