Maroc: următorul atac al Daesh ar putea fi cu arme chimice

Autorităţile marocane au avertizat că următorul atac al grupului jihadist Daesh în Europa ar putea fi cu arme chimice. Până acum, jihadiştii au desfăşurat atacuri chimice doar în Siria şi Irak.
Costum de protecţie bacteriologică
Costum de protecţie bacteriologică (big-dan/iStock)

La începutul acestei luni, şeful din Maroc al contraterorismului, Abdelhak Khiame, a avertizat că grupul jihadist Statul Islamic (sau Daesh) încearcă să construiască arme chimice pentru a le folosi într-un atac împotriva Europei. Anunţul a fost făcut după ce autorităţile marocane au descoperit în luna februarie componente necesare construirii unei arme chimice în timpul unui raid asupra unei celule Daesh pregătite pentru un atac asupra Marocului.

Khiame nu a exagerat în privinţa riscului care vizează Europa, în condiţiile în care Daesh doreşte să dezvolte capacitatea de a desfăşura un astfel de atac.

Grupul jihadist Statul Islamic este unul dintre cele mai brutale şi sângeroase grupuri teroriste, astfel încât este posibil să dorească să pornească un atac chimic care provoca teamă şi nesiguranţă. De fapt, Daesh a comis deja atacuri chimice în Irak şi nordul Siriei. Oficiali ai spionajului irakian susţin că grupul are o unitate specializată care se ocupă de cercetarea şi construirea de arme chimice.

Succesul repurtat în Maroc prin captuarea celulei Daesh în luna februarie – unul dintre cele 25 de comploturi pe care Marocul a declarat că le-a dejucat – şi eforturile sale mai ample împotriva terorismului oferă lecţii asupra modului prin care oficialii antitero din SUA şi Europa ar putea să reducă şansele ca Daesh să desfăşoare un astfel de atac.

În 2003, Marocul a fost zguduit de un triplu atac sinucigaş cu bombe în care au murit 45 de persoane. Ţara a răspuns prin dezvoltarea unui program de combatere a terorismului islamic care a inclus iniţiative judiciare, de securitate şi chiar economice, atrăgând laude din partea Departamentului de Stat american pentru abordarea sa.

Marocul cooperează bine cu vecinii săi – cu excepţia Algeriei – şi cu Occidentul în probleme de securitate, determinând SUA să declare acest stat un aliat major non-NATO, una dintre doar cele trei ţări africane cu acest statut.

O componentă crucială a luptei Marocului împotriva terorismului este reprezentată de eforturile sale de a combate ideologia islamistă radicală care inspiră grupuri precum Daesh. Guvernul marocan promovează o interpretare moderată a Islamului, care pune accentul pe toleranţă pentru alte sisteme de credinţă, printr-un program de pregătire pentru imamii din jurul lumii, printr-un canal de televiziune dedicat acestei probleme şi printr-o serie anuală de lecturi găzduită de Regele Mohammed al VI-lea în timpul Ramadanului.

Eforturile Marocului nu au fost fără probleme. 1.500 dintre cetăţenii săi s-au alăturat Statul Islamic (dintre care aproximativ 275 s-au întors în ţară). Guvernul marocan se chinuie, de asemenea, să găsească un echilibru între contraterorismul agresiv şi protejarea drepturilor cetăţenilor săi. Guvernul a luat măsuri în vederea realizării unei societăţi mai libere, dar drepturile fundamentale ale cetăţenilor sunt în continuarea prea restricţionate.

Joshua Meservey este un analist politic pentru Africa şi Orientul Mijlociu la Douglas and Sarah Allison Center for Foreign and National Security Policy din cadrul Heritage Foundation.