Merkel susţine că nu regretă modul în care l-a tratat pe Putin în perioada în care a fost cancelar

Fostul cancelar german Angela Merkel a declarat că nu regretă modul în care l-a tratat pe preşedintele rus Vladimir Putin în timpul mandatului său, susţinând că acesta ar fi perceput planul de aderare la NATO al Ucrainei din 2008, blocat de guvernul său, ca pe o “declaraţie de război”, a relatat, marţi, publicaţia britanic The Guardian.

De asemenea, Merkel a afirmat că o Ucraina condusă de oligarhi şi imatură din punct de vedere democratic ar fi fost mai puţin pregătită pentru o invazie atunci decât este acum.

“M-aş fi simţit foarte prost dacă aş fi spus: ‘Nu are rost să vorbesc cu acest om (Putin)’”, a susţinut Merkel, marţi seară, într-un interviu pe scena teatrului Berliner Ensemble - prima sa apariţie publică de la plecarea din funcţie în urmă cu jumătate de an.

“Este o mare tragedie că nu a funcţionat, dar nu mă învinovăţesc că am încercat”, a adăugat fostul cancelar.

Întrebată dacă regretă că s-a opus planului de acţiune pentru aderarea Ucrainei şi Georgiei, condus de SUA în 2008, Merkel a răspuns: “Ucraina nu era ţara pe care o cunoaştem acum. Era o Ucraina care era foarte divizată... chiar şi forţele reformiste [Iulia] Timoşenko şi [Viktor] Iuşcenko erau în dezacord. Asta înseamnă că nu era o ţară a cărei democraţie era consolidată în interior”, adăugând că Ucraina de la acea vreme era “condusă de oligarhi”.

Din punctul de vedere al preşedintelui rus, “era o declaraţie de război”, a mai precizat Merkel. Deşi nu a împărtăşit perspectiva lui Putin, Merkel a adăugat că “ştia cum gândeşte” acesta şi că “nu a vrut să îl provoace mai mult”.

Merkel a susţinut că a blocat calea Ucrainei spre aderarea la alianţa militară, având în inimă interesele ţării:

“Nu poţi deveni membru al NATO de pe o zi pe alta. Este un proces, iar în timpul acestui proces ştiam că Putin ar fi făcut ceva Ucrainei care nu ar fi fost bun pentru ea”.

Acordurile de la Minsk din 2014 şi 2015 au fost semnate de preşedintele ucrainean de la acea vreme, Petro Poroşenko, pentru a ajunge la un acord politic în estul Ucrainei, dar de atunci au fost criticate pentru că au dus la concesii în timp ce ţara nu era bne dotată din punct de vedere militar.

Merkel a apărat acordurile, spunând că acestea au permis Ucrainei să câştige timp: “A calmat lucrurile şi a dat timp Ucrainei să se dezvolte în ţara care a devenit acum”.

În plus, fostul cancelar l-a lăudat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru modul în care a condus ţara pe timp de război, afirmând că acesta reprezintă o nouă Ucraina.

În interviul acordat jurnalistului Alexander Osang de la Der Spiegel, Merkel a început prin a povesti cum şi-a petrecut primele săptămâni de mandat făcând plimbări solitare pe malul Mării Baltice, purtând un hanorac cu glugă pentru a nu fi recunoscută de trecători şi ascultând o carte audio cu Macbeth de William Shakespeare.

Dar conversaţia s-a îndreptat în mod inevitabil spre războiul din Ucraina şi dacă presupusa clemenţă a Germaniei faţă de Kremlin l-a încurajat pe Putin. Merkel a declarat că a simţit că problemele geopolitice create de prăbuşirea Uniunii Sovietice au fost prezente pe parcursul celor 16 ani de când se află la putere.

“Nu a fost posibil să se pună capăt în mod corespunzător războiului rece ... problema Rusiei a rămas mereu”, a precizat Merkel.

Totodată, Merkel a declarat că a început să ia în serios posibilitatea unei invazii iminente în ultimele săptămâni dale mandatului său, când a participat la summitul G20 de la Roma, în timp ce guvernul succesor al lui Olaf Scholz era încă în curs de formare.

“Au existat indicii şi am vorbit mult despre asta. Mi-am dat seama că Putin a terminat cu procesul de la Minsk”, a adăugat ea.

În timp ce a condamnat războiul de agresiune al Rusiei în termeni clari, fostul cancelar a părut să sugereze, de asemenea, că o parte din vină ar trebui să fie atribuită Occidentului.

“Ceea ce s-a întâmplat este o mare greşeală din partea Rusiei... o încălcare obiectivă a tuturor normelor de drept internaţional care ne permit să coexistăm în pace în Europa. Dacă am începe să traversăm un secol după altul certându-ne care teritoriu aparţine cui, atunci am fi în război non-stop.

Nu împărtăşesc opinia domnului Putin, ca să fie foarte clar. Dar nu am reuşit să creăm o arhitectură de securitate care ar fi putut preveni acest lucru [războiul din Ucraina]. Şi ar trebui să ne gândim şi la asta”, a mai precizat ea.

Merkel a respins criticile potrivit cărora Germania, sub conducerea sa, ar fi căzut în iluzia că o Rusie agresivă din punct de vedere militar ar putea fi democratizată prin extinderea legăturilor comerciale cu Occidentul.

“Nu am crezut că Putin poate fi schimbat prin comerţ”, a susţinut ea, adăugând că, în opinia sa, dacă cooperarea politică este imposibilă, era rezonabil să existe cel puţin unele legături economice cu Moscova.

Apărarea de către Merkel a extinderii legăturilor economice cu Rusia a părut să fie în contradicţie cu afirmaţia ei că a avertizat alţi politicieni că liderul de la Kremlin simte animozitate faţă de întregul model occidental de democraţie şi că vrea să “distrugă Europa”.

Fostul lider al Uniunii Creştin-Democrate conservatoare (CDU) a recunoscut că ţările europene nu au reuşit să cheltuiască suficient pentru armata lor, chiar dacă a respins criticile potrivit cărora armata germană ar fi căzut în dezordine în timpul mandatului său.

“Ce ar fi trebuit să aplicăm mai ferm? Aceasta [armata] este singura limbă pe care Putin o înţelege. El a văzut că noi, şi nu doar Germania, ci şi alţii, nu mai avem puterea de lovire din timpul Războiului Rece”, a mai declarat Merkel.