Moartea pe bandă rulantă - azi, despre centrale nucleare şi fuşăreală în Primării. 9/27 la Craiova - Partea I

Îngrijoraţi că Bulgaria plănuieşte construirea unor noi obiective nucleare la nici 4 kilometri de graniţa cu România iar dezbaterile pe acest subiect au fost un simulacru, peste 15.000 de craioveni cer referendum, preocupaţi de siguranţa lor şi a ţării.
(Captură Foto)

Contrar aparenţelor, titlul articolului - 9/27 - nu vorbeşte despre vreun nou tip de joc la loto, ci despre o cu totul altfel de loterie, una cu vieţi omeneşti, cu drepturi cetăţeneşti încălcate, un “joc” al ignorării românilor de către autorităţi pentru un “beneficiu” puţin spus iluzoriu.

Concret, societatea civilă din Craiova încearcă să convingă o treime din consilierii locali să (re)pună pe ordinea de zi o propunere de organizare a unui referendum, la care populaţia să se pronunţe pro sau contra construirii unor noi obiective nucleare lângă localitatea bulgară Kozlodui, aflată la 4 kilometri de graniţa sudică a României şi la sub 100 de km de Craiova.

Aşa cum cere legea, craiovenii au strâns deja semnături în cadrul unei iniţiative cetăţeneşti, prin care cer organizarea unui referendum pe acest subiect. Conform legii Administraţiei locale nr. 215/2000, numărul de semnături necesar pentru respectivul demers este de 5% din populaţia cu drept de vot a localităţii, ceea ce în cazul urbei din inima Băniei ar fi însemnat în jur de 13.000 de semnături. De semnat pentru referendum au semnat însă chiar mai mulţi, respectiv peste 15.300 de persoane.

Surprinzător (sau nu), după ce organizatorilor acestei iniţiative - Grupul de Acţiune Civică Craiova (GAC) - li s-au făcut tot felul de şicane în procesul depunerii semnăturilor la Primărie, cererea lor a fost respinsă pe 24 septembrie, în şedinţa de Consiliu Local. Proiectul a fost pus pe rol la momentul respectiv la propunerea primăriţei Olga Vasilescu şi, paradoxal, a fost respins, deşi, potrivit romaniacurată.ro, în istoria actualului consiliu local (2012-2015) niciun proiect iniţiat de primarul Olguţa Vasilescu (preşedinte PSD Craiova şi vicepreşedinte PSD la nivel naţional) nu a picat la vot, PSD şi UNPR deţinând majoritatea în CL.

Motivele respingerii au fost halucinate, de genul „de ce vreţi referendum pentru Kozlodui, când, în definitiv şi maşinile şi vacile poluează, dar nu se face referendum pentru aşa ceva?” sau “şi ce se întâmplă dacă lumea nu vine la referendum şi apoi ne trage la răspundere Curtea de Conturi pentru banii cheltuiţi?”

Mai multe informaţii pe acest subiect, puteţi accesa aici.

După toate aparenţele, mai probabilă decât teama de Curtea de Conturi este ipoteza unui troc cu bulgarii, respectiv România nu ridică obiecţii faţă de extinderea centralei nucleare de la Kozlodui, la rândul lor, bulgarii nu vor ridica obiecţii la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect încredinţat, reamintim, unei companii chineze, asta în condiţiile în care China este o mare “cutie neagră” în materie de norme de securitate şi transparenţă în domeniu.

În consecinţă, cu sprijinul dnei Luminiţa Simoiu, fondatoare a GAC, vom încerca să vă relatăm povestea acestui proiect, cu speranţa mărturisită că lucrurile se vor mişca, dacă se scrie/vorbeşte despre ele: "Consilierii ne-au spus: ameninţaţi-ne, puneţi presiune pe noi, doar aşa vă putem ajuta", i-ar fi spus membrii consiliului local dnei Simoiu, când aceasta le-a cerut ajutorul pentru a repune proiectul pe ordinea de zi.

Scurt istoric

În noiembrie 2014, profesoara Luminiţa Simoiu, de la Facultatea de Chimie a Universităţii Craiova, a aflat, cu stupoare, că în ţara vecină şi prietenă se organizează consultări pe tema unor noi obiective nucleare la Kozlodui. Practic, este vorba de construirea unui nou reactor nuclear şi a unui depozit de deşeuri nucleare, cu o capacitate de 350.000 de tone.

Halucinant, în condiţiile în care Europa a trăit coşmarul Cernobâl, noul depozit, din beton, urmează să fie construit lângă Dunăre, pe teren aluvionar, ceea ce face din siguranţa construcţiei o glumă proastă.

“Gândiţi-vă că la Cernobâl, sarcofagul de beton a crăpat şi la nivel de UE se strâng bani. Ori la Kozlodui, vor să facă depozitul din beton, pe teren aluvionar, la 4 km de Dunăre!!! Profesorul Dan Ilincioiu a spus la dezbateri că, acum ani de zile, s-au îngropat acolo conducte de plumb, şi nu s-au mai găsit conductele, s-au scufundat! Să pui 350.000 de tone pe un teren instabil!!! Gândiţi-vă ce înseamnă asta”, ne-a declarat dna Simoiu, citând o serie de informaţii furnizate de profesorul universitar Dan Ilincioiu de la facultatea de Mecanică a Universităţii din Craiova.

Mai mult, centrala urmează să fie extinsă cu un reactor nuclear, cu o capacitate instalată de 1.200 MW, pe care teoretic, ar fi trebuit să îl construiască Westinghouse Electric Company – companie americană controlată de gigantul japonez Toshiba. Aceasta s-ar fi retras din proiect, după ce bulgarii au anunţat că nu-şi pot permite preţul de 7,7 miliarde de dolari cerut de aceştia. Cu alte cuvinte, Sofia va apela la o soluţie mai ieftină, ceea ce se poate traduce prin standarde de siguranţă mai reduse şi, implicit, riscuri mai mari de accident nuclear.

Din aceste motive, lesne de înţeles, în Bulgaria există o opoziţie puternică împotriva proiectului la nivelul societăţii civile. Nemulţumiţi de faptul că autorităţile le pun viaţa în pericol, cetăţenii bulgari au dat în judecată autorităţile lor de mediu şi au câştigat. Ca urmare a pierderii procesului, autorităţile bulgare au trebuit să reia, în 2015, consultările - negocieri în care, potrivit convenţiilor internaţionale la care ţară noastă este parte, ar fi trebuit antrenaţi şi românii. Din păcate însă, lucrurile nu s-au întâmplat aşa.

Mai merită reamintit că, iniţial, reactorul trebuia instalat la Belene (cca. 60 km faţă de Bucureşti, adică aprox. aceeaşi distanţă ca şi Kozlodui faţă de Craiova). Potrivit bulgarilor care au participat pe 31 ianuarie 2014 la o dezbatere organizată de Dna. Simoiu la Universitatea din Craiova, Liviu Dragnea s-ar fi implicat personal pentru închiderea sitului de la Belene, urmând ca reactorul să fie montat la Kozlodui. În aceste condiţii, bulgarii au întrebat, retoric, la Craiova, de ce factorul politic de la Bucureşti nu se implică să închidă şi Kozlodui, aşa cum a procedat cu Belene, ne-a relatat Luminiţa Simoiu.

Nu doar că Dragnea nu s-a implicat pentru oprirea proiectului de la Kozlodui, dar nici măcar Ministerul Mediului şi autorităţile locale nu au făcut nimic. Ba chiar dimpotrivă, s-au opus organizării referendumului, în condiţiile în care, bazat pe rezultatele acestuia, Guvernul României s-ar fi putut opune proiectului sau ar fi putut cere statului bulgar extra-garanţii că acesta va fi făcut în condiţii care să nu pună în pericol siguranţa cetăţenilor.

Continuarea poate fi citită aici.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință